Directorul interimar al Muzeului Cetăţii şi oraşului Oradea, Angela Lupşea: "Trebuie să facem Cetatea mai vizibilă pentru turişti"

Director al Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor din 2009, unde a coordonat atât proiectele de reabilitare a faţadelor din centrul istoric al Oradiei, cât şi transformarea Casei Darvas-LaRoche şi a Sinagogii Zion în obiective turistice, Angela Lupşea a devenit, la începutul lunii noiembrie, şi director interimar al Muzeului Cetăţii şi oraşului Oradea. Funcţie din care, în lipsa managerului Gabriela Arghiroiu, aflată într-un concediu medical prelungit, coordonează de fapt întreaga activitate care se petrece între zidurile fortăreţei.

De profesie jurist, Lupşea spune că îşi doreşte nu doar să anime Cetatea, ci şi să transforme complexul în ceea ce trebuie să fie: cel mai important obiectiv turistic din Oradea.

Se anunţă schimbări!

- Numirea dvs. în funcţia de director interimar al Muzeului Cetăţii şi oraşului Oradea a fost o surpriză. De ce v-a propus primarul Ilie Bolojan în această funcţie?

- Cred că domnul primar a considerat că munca mea şi a echipei de la fundaţie a dat roade. Acolo am demonstrat că putem să facem dintr-o clădire aparent nesemnificativă, casa Darvas-LaRoche, un patrimoniu al oraşului şi un important şi cunoscut obiectiv turistic.

- Care este misiunea dvs. în Cetate?

- Acum răspund de obţinerea autorizaţiei Muzeului, dar şi de coordonarea activităţilor din Cetate. Trebuie să facem în aşa fel încât Cetatea să fie mai vizibilă pentru turişti şi inclusă într-un circuit. Dar trebuie şi să rezolvăm anumite probleme curente. De exemplu, este total nefiresc ca un turist să vină în Muzeu şi să primească nu un bilet, ci un bon fiscal de casă, ca şi cum şi-ar cumpăra o ciocolată de la magazinul din colţ. Dacă doreşte să facă un decont, trebuie şi să meargă pentru ştampilă la Primărie. Nu vreau să dau vina pe nimeni, colectivul de aici este bine intenţionat, dar trebuie să remediem aceste aspecte.

- Concret, ce v-aţi propus să realizaţi?

- Un brand distinct pentru Cetate, dar legat de cel al municipiului Oradea. Fiecare clădire trebuie să spună o poveste, nu este deloc interesant să ne raportăm la clădirile de aici prin literele alfabetului, şi trebuie să avem suveniruri care să caracterizeze obiectivul. Muzeul trebuie să aibă un consiliu ştiinţific care să lucreze la documentaţia de autorizare. De asemenea, ne gândim la activităţi adiacente, de exemplu locuri de joacă pentru copii, aşa că vom propune o refuncţionalizare a unor spaţii, cu acordul autorităţii de management. Totodată, personalul trebuie instruit în comunicarea cu turiştii şi toţi angajaţii trebuie să fie conştienţi unde lucrează. Nu poţi să vii cu blugi tăiaţi când lucrezi într-o instituţie muzeală.

"Nu am venit pentru bani"

- Cine coordonează acum Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor?

- Luna aceasta, după numirea noilor consilieri locali şi judeţeni din comitetul director care conduce fundaţia, urmează alegerea noului preşedinte. Momentan, preşedinte este doamna Adriana Lipoveanu, iar eu sunt director executiv. În schimb, pot să vă spun că mi-am redus activitatea de consilier juridic la Ordinul Arhitecţilor Bihor, unde am rămas consultant part-time, ceea ce a însemnat şi reducerea salariului. Iar ce am pierdut ca salariu acolo să ştiţi că nu am câştigat aici, menţiune pe care ţin să o fac pentru că mulţi se întreabă dacă pentru bani am venit la Cetate.

- Muzeul Cetăţii are deja câteva secţii cu priză la orădeni. V-aţi propus să schimbaţi ceva la ele?

- Secţia de Istorie a Cetăţii şi Arheologie o vom reorganiza, toată munca făcută de arheologi va fi expusă începând cu luna martie. Secţia de Istorie a oraşului vrem să o dezvoltăm, i-am rugat pe colegii muzeografi să se dedice documentării. De asemenea, trebuie să dezvoltăm parteneriate cu alte instituţii muzeale pentru a aduce aici expoziţii itinerante.

- Predecesorul dvs. în coordonarea muzeului, Dumitru Sim, avea şi ideea amenajării unei secţii privind comunismul, pentru care a demarat deja o colectă de obiecte specifice, dar şi a uneia dedicate artiştilor folk şi rock din Oradea. Vor mai exista acestea?

- Da, partea dedicată comunismului deja există şi se va completa cu acele obiecte donate de orădeni. Secţia de folk şi rock o vom deschide în măsura în care vom avea parteneri potriviţi.

Crăciun în Cetate

- În ce fază este autorizarea Muzeului? Ce presupune acest demers?

- Demersul este birocratic, legea spune clar ce documente trebuie să depunem. În primă fază, vom primi un aviz valabil un an şi apoi autorizarea. Încă nu am consultat întreaga documentaţie pregătită de colegi, dar ea va trebui corelată cu viziunea nouă, de a îngloba ca secţii şi viitorul muzeu al francmasoneriei ori din sinagoga de pe strada Primăriei.

- Aveţi un termen limită pentru finalizarea acestei proceduri?

- Mi-am propus ca până în vara anului 2017 să depunem documentaţia la Ministerul Culturii.

- Ce program aţi pregătit în Cetate pentru această lună?

- Din păcate, faţă de ceea am prezentat iniţial programul s-a restrâns, deoarece Asociaţia Firmelor Bihorene şi Asociaţia Crişana, care prezentau anumite activităţi, au renunţat la acestea. Aşa că activităţile din Muzeul pâinii şi Casa cu bunătăţi se vor petrece doar la sfârşit de săptămână. Însă Odaia cu poveşti, adică lecturi pentru copii, se va ţine şi în timpul săptămânii. În fiecare sfârşit de săptămână prezentăm tradiţiile de Ignat şi avem concerte de colinde, iar pe data de 21 decembrie îi invităm pe orădeni la un concert al tuturor liceelor confesionale din oraş.