După o pauză de un an, determinată de intenţia ca acest lucru să nu fie interpretat în cheie electorală, reuniunile Colegiului Prefectural, structură informală formată din directorii instituţiilor deconcentrate ale Guvernului din judeţ, au loc din nou în afara Oradiei. Şedinţa de miercuri s-a desfăşurat în Aleşd, unde au dat raportul, în prezenţa a 14 primari şi a unor simpli cetăţeni, şefii Oficiului Judeţean de Finanţare a Investiţiilor Rurale şi Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri.
La ora 9 fix, şefii instituţiilor guvernamentale din Bihor s-au îmbarcat într-un autobuz vechi de peste 30 de ani cu direcţia Aleşd, unde în ciuda distanţei de nici 60 de kilometri au ajuns după o oră, pentru a participa la reuniunea găzduită de Centrul Local al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Prilej pentru a se convinge, încă o dată, cât de greu se circulă pe şoselele patriei...
"La virgulă"
În prezenţa a 14 primari, al oraşului Aleşd şi ai comunelor înconjurătoare, precum şi a unor simpli cetăţeni veniţi să-şi spună păsurile, primul care a dat raportul a fost şeful Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Cristian Buzlea (foto). Documentat şi fără a se uita prin fiţuici ori chiar a citi împiedicat, cum fac de cele mai multe ori directorii bihoreni, Buzle a prezentat o "Informare cu privire la stadiul accesării fondurilor europene pentru politici agricole" şi "Propuneri de măsuri pentru accelerarea întocmirii proiectelor în vederea absorbţiei fondurilor europene la nivelul judeţului Bihor".
"Bihorul este pe primul loc în regiune la absorbţia fondurilor nerambursabile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală", a spus Buzlea, prezentând apoi, la virgulă, situaţia din judeţele Bihor, Satu Mare, Cluj, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud, pentru fiecare măsură de finanţare a investiţiilor cu beneficiari instituţii publice şi persoane private din mediul rural ce dovedesc afirmaţia, de la programele pentru înfiinţarea, extinderea şi modernizarea fermelor mari până la cele pentru instalarea micilor fermieri.
Buzlea a ţinut să prezinte şi comunele "campioane" la atragerea de fonduri nerambursabile prin OJFIR din zona Aleşdului, în sesiunile de proiecte desfăşurate până acum: Bulz (5,3 milioane euro), Borod (5 milioane euro), Lugaşu de Jos (4 milioane euro), Bratca (3 milioane euro) şi Auşeu (2,5 milioane euro).
La Beiuş da, la Aleşd ba
Cel de-al doilea şef de structuri aflate în subordinea Guvernului care a prezentat un raport a fost directorul general al Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri, Dorel Dume, acesta vorbind despre "Obiectivele de investiţii pe anul 2017", constând în amenajarea mai multor cursuri de apă din judeţele Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara şi Sălaj.
Mai în glumă, mai în serios, şeful ABA a fost criticat de un primar pe motiv că grosul investiţiilor ar fi orientat spre obiective din zona Beiuşului, de unde este originar Dume, pentru zona Aleşdului rămânând doar "firimituri".
De asemenea, primarii l-au întrebat pe Dume din ce motiv nu se lucrează pentru reabilitarea Barajului Leşu, cel mai mare din judeţ (capacitate peste 23 milioane metri cubi), golit cu câţiva ani în urmă şi apoi abandonat. "Nu au existat surse de finanţare, anul acesta se identifică", a răspuns şeful ABA Crişuri, fără ca asta să-i fi mulţumit pe cei prezenţi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.