Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a propus revocarea din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a prezentat, în sinteză, raportul de evaluare de 63 de pagini, în care a identificat 20 de motive pentru care, în opinia sa, Lazăr nu mai poate continua în funcția de procuror general.
Ministrul Justiției a susținut că faptele reținute în sarcina Codruţei Kovesi sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, punând totodată între capetele de acuzare declarațiile publice ale lui Lazăr în cazul legilor justiției, precum și prestația publică în cazul protocoalelor încheiate de instituții din justiție cu SRI.
„Considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constituționale. Nu se mai poate susţine exercitarea funcției de conducere din cadrul Ministerului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public. Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare”, a spus Toader.
Potrivit procedurii, secția de procurori a CSM trebuie să se pronunțe asupra propunerii care ulterior ajunge la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului este însă obligat să dea curs propunerii ministrului Justiției, fapt statuat de Curtea Constituțională în decizia referitoare la revocarea șefei DNA.
Cele 20 de motive invocate de Ministrul Justiției:
1. Procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA.
2. Din dosarul de candidatură la funcția de procuror general lipsea evaluarea.
3. Faptele reținute în sarcina procurorului şef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
4. Ignorarea situațiilor de criză.
5. Susținerea deciziei secției de procurori a CSM de a scoate din raportul privind DNA pasaje critice din raportul Inspecției Judiciare
6. Discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.
7. Folosirea cu plăcere a sintagmei niște inculpați de rang înalt.
8. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție.
9. Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării.
10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, reducerea delegărilor.
11. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.
12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.
13. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.
14. Criticarea hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
15. Tergiversarea prcedurilor în cazul propunerii pentru șefia DNA, Adina Florea.
16-17. Deciziile luate în cazul dosarului privind protestul din 10 august, încălcarea unui ordin privind mutarea procurorilor de la Tribunal la Parchet. Anularea propriului ordin.
18. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.
20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.
Augustin Lazăr: Un demers de a destabiliza Ministerul Public
Procurorul general, Augustin Lazăr, a reclamat, ca reacţie la declaraţiile lui Toder, un demers de destabilizare a Ministerului Public din partea Ministrului Justiției, ale cărui concluzii din raportul prin care propune revocarea procurorului general sunt „ziceri penibile”.
„Raportul de evaluarea a procurorului general este răspunsul pe care Executivul înțelege să-l dea Comisiei de la Veneția. Raportul prezentat azi e modul în care Executivul, prin Ministrul Justiției, înțelege să respecte autoritatea Ministerului Public ca parte a justiției din România”, a spus Lazăr, calificând concluziile din raportul lui Toader drept „ziceri penibile” și „exagerări”.
Procurorul general a precizat că în 36 de ani de carieră a primit doar calificativul „foarte bine” și nu a existat „nicio conspirație” între fostul ministru al Justiției, CSM și președinte așa cum insinuează Tudorel Toader când afirmă că nu au fost îndeplinite condițiile legale pentru numire.
„La sfârșitul anului trecut Inspecția Judiciară a efectuat un control: concluziile au fost pozitive. După mai puțin de un an, nemulțumit de concluziile IJ, dnul ministru înțelege să pună sub semnul întrebării competența. În acest an, evaluarea a fost efectuată de CSM, concluziile au fost pozitive. În condițiile în care atât controlul IJ cât și controlul CSM sunt pozitive, concluziile la care a ajuns ministrul justiției sunt un demers de natură a destabiliza Ministerul Public”, a spus Lazăr.
"Cum să facă dosarele dacă la fiecare câteva luni se destructurează o echipă de profesioniști care lucrează? Doresc să transmit un semnal ca oamenii să aibă încredere în procurori. Vom rămâne fideli spiritului Constituției, în sensul de a reprezenta drepturile și libertățile cetățenilor. Vă rog să scuzați starea emoțională, dar nu mi-e indiferent ce mi se întâmplă, mă simt într-un moment special al carierei mele și al României. Iar făclia o să aibă surpriza trecând de la vechea generație la noua generație. Vom transmite făclia independenței magistraților. Și așa să ne ajute Dumnezeu", a spus Augustin Lazăr, care a făcut declarațiile cu lacrimi în ochi, iar la final a refuzat să răspundă vreunei întrebări.
Dehelean (USR): Cu ”teroriștii” anti-Justiție nu se poate negocia
Deputatul USR Silviu Dehelean, membru al Comisiei juridice, susține că abordarea PSD în ceea ce privește Justiția se radicalizează în continuu, iar reprezentanții partidului său ai Guvernului iau decizii tot mai periculoase pentru democrație. De la prestația din timpul consultărilor de la Cotroceni și până la decizia ministrului Justiției de a-l revoca pe procurorul general, Puterea a lovit miercuri Justiția în plin, susține deputatul Dehelean.
"Cu PSD, ca și cu teroriștii, nu se poate negocia. PSD nu e un partid de care să te despartă o școală de gândire sau un set de principii. PSD este o organizație mai degrabă pro-infracționalitate, al cărei scop este desființarea de facto a instituțiilor fundamentale ale statului de drept. Metoda? Una rudimentară: înlocuirea celor din funcțiile de conducere cu oameni subordonați politic.
Ceea ce se obisnuiește într-un minister nu poate fi aplicat, însă, și în cazul Justiției. Procurorul general al României nu poate fi schimbat din funcție doar pentru că Ministrul vrea să-și demonstreze loialitatea față de partid și, deci, să-și continue mandatul. Independența magistraților nu e doar un alt slogan electoral pe care PSD să-l poată anula printr-un simplu gest. E un principiu al statului de drept.
Miercuri, PSD a arătat că nu are limite, iar democrația nu e suficientă pentru această formațiune. Dar poate că, măcar acum, toată lumea a înțeles că PSD nu e un partid adversar al USR, ci o grupare adversară României democratice”, a conchis deputatul Dehelean.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.