Deputatul Ioan Roman dă raportul înainte să ceară votul pentru un al doilea mandat

Roman a amintit că în prima jumătate a mandatului (2009-2010) a fost membru în comisia de educaţie a Camerei Deputaţilor, însă în cealaltă jumătate s-a mutat în comisia pentru agricultură, dat fiind faptul că senatorul Ioan Mang făcea parte din comisia de învăţământ, deputatul Sonia Drăghici din cea de sănătate, iar prin mutarea sa a acoperit încă un sector de activitate de care oricum, ca fost primar al comunei Cefa, era şi este apropiat.

În cifre, a arătat Roman, activitatea sa de deputat a însemnat 14 luări de cuvânt, 12 declaraţii politice, 26 de interpelări şi 10 moţiuni, plus 59 de iniţiative legislative, astfel că, într-un clasament neoficial care i-ar cuprinde pe toţi cei 14 parlamentari din Bihor, s-ar clasa pe locul al doilea la capitolul prezenţă, pe primul loc în ce priveşte numărul iniţiativelor legislative şi pe locul al şaselea la capitolul interpelări, procedură prin care - de obicei - sunt ridicate în atenţia Guvernului problemele din colegiu.

Recordman la idei de legi

Din cele 59 de iniţiative legislative cărora deputatul Ioan Roman le-a fost autor şi coautor, împreună cu colegii de partid sau cu partenerii liberali, 6 au devenit legi, precum legea privind aleşii locali, legea privind protecţia soiurilor de plante şi cea privind adoptarea ca Zi a Culturii Naţionale a datei de 15 ianuarie (ziua aniversării lui Mihai Eminescu).

"Din păcate, pentru că am fost parlamentar al opoziţiei, iar majoritatea PDL a respins proiectele noastre legislative, multe iniţiative au rămas nevalorificate", a spus Roman, exemplificând cu proiectele de lege privind stimularea construirii de locuinţe sociale, modificarea legislaţiei privind îndemnizaţiile pentru creşterea copilului ori interzicerea exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice.

Bani pentru proiecte

În ce priveşte amendamentele, Roman a arătat că, deşi majoritatea PDL-UDMR a respins iniţiativele de sprijinire a unor proiecte de dezvoltare locală, chiar luna aceasta unul dintre amendamente i-a fost, în sfârşit, aprobat. "Săptămâna trecută, Guvernul Ponta a alocat un milion de euro pentru proiectul de extindere a infrastructurii de apă şi apă uzată în Salonta, şi sunt convins că se vor găsi bani şi pentru centura Salontei, proiect respins din păcate cu concursul UDMR", a spus Ioan Roman.

Vorbind despre activitatea din colegiu, deputatul PSD a arătat că în cei 4 ani de mandat a avut 120 de audienţe, şi a amintit - de asemenea - despre unele evenimente la a căror organizare şi finanţare a contribuit, precum colectarea de cărţi pentru bibliotecile din Toboliu şi Gepiu, colectarea de ajutoare pentru sinistraţii din Moldova, competiţiile sportive pentru copii organizate de 1 iunie şi 1 Decembrie, dar şi dotarea cu echipamente sportive complete a nu mai puţin de 8 echipe de fotbal din tot atâtea comune ale judeţului.

Planurile noului mandat

Vorbind despre obiectivele pe care le va urmări în cazul în care va primi un nou mandat, deputatul Ioan Roman a afirmat că intenţionează să-şi continue activitatea în comisia de agricultură a Camerei, că va încerca să sprijine mai multe proiecte de investiţii din judeţ, dar şi că va contribui la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării.

"După ce în deceniul trecut a fost utilă "ruperea" unor comune mari, astfel încât să se pună mai repede şi mai uşor în aplicare legile fondului funciar, cred că a venit momentul să ne gândim la o organizare a comunelor în aşa fel încât să aibă cel puţin 5.000 de locuitori, pentru a se putea susţine singure din punct de vedere economic", a spus Roman.

Deputatul Ioan Roman candidează pentru un nou mandat în colegiul 6 din jurul oraşului Salonta, "în echipă" cu primarul PSD din Drăgăneşti, Gheorghe Bogdan, care va candida în colegiul 5 (din jurul comunei Ceica) şi cu liberalul Valeriu Boeriu, care va candida în colegiul 3 Senat (ce cuprinde colegiile deputaţiale 5 şi 6).

Roman şi-a făcut socotelile şi consideră că poate câştiga un nou mandat "din prima", cu mai mult de 50% din voturile alegătorilor, astfel încât să nu depindă de redistribuiri. "La votul politic pentru Consiliul Judeţean, în vară USL a înregistrat 47%, în condiţiile în care în unele comune PNL şi PSD s-au concurat reciproc la primării. Acum, fiindcă în cele două colegii pentru deputaţi din zonă sunt reprezentanţi ai PSD, iar în colegiul senatorial un reprezentant al PNL, vom trage cu toţii la aceeaşi căruţă", a explicat Roman. El a spus că în alegerile locale USL i-au lipsit circa 2.000 de voturi pentru a câştiga cu 50% plus unu în acest colegiu, iar acum aceste voturi pot veni dinspre simpatizanţii PNL, la fel cum simpatizanţii PSD vor vota candidatul liberal la Senat.