Care sunt problemele care ar putea fi rezolvate prin regionalizare, ce oportunităţi ar avea România dacă ar fi împărţită în regiuni administrative şi care sunt avantajele competitive ale reşedinţelor de judeţe în a deveni centre regionale - acestea au fost întrebările la care, Academia de Advocacy, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Coaliţia 52 i-au invitat pe politicienii şi demnitarii cu diverse funcţii administrative din zona de Nord-Vest a ţării să răspundă, joi, în cadrul unei dezbatere la Cluj.
Singurul parlamentar din Bihor care a dat curs invitaţiei a fost deputatul Cseke Attila, "specializat" deja în această temă, care i-a şi devenit predilectă de la realegerea sa în Parlament, în decembrie 2012.
"Am considerat că este bine să particip personal, pentru că este bine să îţi faci auzit punctul de vedere chiar dacă o asemenea dezbatere a fost organizată la Cluj", a declarat pentru BIHOREANUL deputatul UDMR.
Regionalizare în etape
"Din start, am explicat că în opinia mea regionalizarea administrativă ar trebui să aibă loc în trei etape", a spus Cseke. Potrivit acestuia, într-o primă fază, Guvernul ar trebui să treacă la descentralizare, adică transferarea către autorităţile judeţene şi locale a unor atribuţii care în prezent sunt exercitate de aşa-numitele servicii guvernamentale deconcentrate. "Ca să transferi în plan local atribuţiile unor instituţii ca ITM, Inspectoratul Şcolar sau Direcţia Agricolă nu îţi trebuie decât voinţă politică, nici măcar nu trebuie să modifici Constituţia", a argumentat deputatul bihorean.
Un al doilea pas ar fi, în viziunea lui Cseke, reorganizarea actualelor regiuni de dezvoltare economică, pentru că "sunt prea mari şi prea puţine", aşa încât în viitorul imediat România să nu mai aibă doar opt regiuni de dezvoltare economică, ci mai multe, formate din maximum 3-4 judeţe.
În fine, Cseke a afirmat că regionalizarea administrativă nu este obligatorie, "accesarea mai uşoară a fondurilor europene prin crearea de regiuni administrative fiind o poveste". "Nimeni nu ne obligă să avem regiuni administrative, iar în Europa sunt ţări ca Franţa şi Polonia, care au regiuni administrative, şi ţări ca Ungaria şi Slovacia, care nu au asemenea regiuni, dar tot au o mai bună absorbţie a fondurilor europene decât avem noi", a spus Cseke.
Argumente
Pentru a-şi explica poziţia, Cseke a amintit că, dacă regionalizarea nu va fi analizată cu atenţie, va împărtăşi soarta altor "reforme" ratate, dând ca exemplu introducerea cărţilor de alegător, despre care se tot vorbeşte din 1992, dar "tot amânăm folosirea ei".
De asemenea, spre a-şi argumenta aserţiunea că cele opt actuale regiuni de dezvoltare nu pot fi un model pentru viitoarele regiuni administrative, Cseke a afirmat că dezvoltarea regională nu e posibilă decât în condiţiile existenţei mai multor regiuni, dat fiind faptul că nici în prezent nu pot fi făcute proiecte comune între Bihor şi Bistriţa Năsăud, chiar dacă ambele judeţe sunt în aceeaşi regiune de Nord-Vest.
Deputatul bihorean a mai amintit că, în loc să reducă decalajele dintre diferitele judeţe ale unei regiuni şi între regiuni, constituirea celor opt regiuni de dezvoltare actuale a adâncit aceste decalaje, dând exemplul situaţiei economice din Satu Mare, Bihor ori Sălaj faţă de Cluj, în jurul căruia a existat o adevărată "deşertificare economică".
Cu toate acestea, Cseke a admis că regionalizarea ar putea fi o şansă pentru dezvoltarea regiunilor şi judeţelor, dar numai dacă serviciile publice sunt aduse mai aproape de cetăţean.
Pentru Oradea
Deputatul Cseke Attila a mai afirmat că, în cazul în care va avea loc o reorganizare administrativă, Oradea are suficiente atuuri pentru a deveni centru regional. "Economic, judeţul Bihor este deasupra tuturor judeţelor din regiunea de Nord-Vest cu excepţia Clujului, devansând alte judeţe (precum Dolj şi Iaşi) care şi în prezent sunt centre de regiune", a spus parlamentarul UDMR.
De asemenea, a adăugat el, "Oradea este cel mai apropiat mare oraş al României de Occident (având o poziţie geografică ce poate fi un motor de dezvoltare pentru întreaga regiune până la Munţii Apuseni), are infrastructura de sănătate mult îmbunătăţită (cu Spitalul Judeţean şi cel Municipal modernizate, plus Centrul Oncologic), găzduieşte instituţii regionale (ca Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, ce acoperă trei judeţe), din punct de vedere cultural este un reper important pentru zona de vest şi de nord-vest a ţării, are o arhitectură nemaintâlnită în alte oraşe (putând fi un catalizator al turismului regional) şi, nu în ultimul rând, de-a lungul ultimilor 900 de ani "a fost un important actor al regiunii în mai toate momentele istoriei".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.