Cu opoziţia PSD, Consiliul Judeţean a decis ca centura Aleşdului să treacă pe câteva sute de metri printr-un cartier de case (FOTO)

Consilierii judeţeni ai PNL şi cei ai UDMR au aprobat marţi cea mai scurtă variantă de traseu pentru viitoarea centură a oraşului Aleşd, care ar urma să fie construită până la sfârşitul anului 2023, în ciuda faptului că aceasta traversează un cartier de case şi presupune exproprierea a 6 imobile, din care unul este casă de locuit.

Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan a explicat că a fost la Aleşd şi a vorbit cu oamenii, motivându-le de ce dintre toate cele trei variante de traseu existente, fiecare cu dezavantajele ei, a fost preferată cea mai scurtă.

"O analiză mai atentă"

Imediat ce Bolojan a încheiat de citit titlul proiectului de hotărâre prin care aleşii bihorenilor urmau să se pronunţe asupra proiectului de traseu al viitoarei şosele de centură a Aleşdului, şeful grupului PSD, Felix Cozma, a anunţat că social-democraţii "nu vor susţine acest proiect", prin care se propune realizarea celui mai scurt traseu, deoarece "trece prin oraş şi creează disconfort".

"Credem că trebuie o analiză mai atentă, nu totdeauna criteriul legat de bani este cel mai logic", a spus Cozma, referindu-se la faptul că varianta cea mai scurtă, propusă de Bolojan, presupune exproprierea a 6 terenuri şi demolarea unei locuinţe.

Analiză multicriterială

Pentru realizarea centurii oraşului Aleşd în parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România au existat trei variante, toate puse în dezbatere publică din luna decembrie pe site-ul CJ Bihor, alături de o analiză multicriterială executată de o firmă de consultanţă, SC Aquacons SRL, în beneficiul CNAIR.

Aşa cum se ştie, au existat trei variante de traseu, prima datând din 2010, când fosta CNADNR a propus realizarea centurii pe un traseu lung de 16,838 kilometri, cu 6 poduri, un viaduct, 27 podeţe şi un pasaj, şi urma să coste 514,934 milioane lei. Potrivit proiectului, acest traseu ar presupune traversarea teritoriilor a trei arii naturale protejate, iar construirea lui să dureze 30 de luni, în timp ce întreţinerea anuală ar costa 2,715 milioane lei.

O altă variantă ar urma să aibă o lungime de 6,390 km, să aibă 6 poduri şi 16 podeţe, să traverseze o arie naturală protejată, dar şi perimetrul Uzinei de Apă din Aleşd, implicând exproprierea şi demolarea a 10 gospodării şi societăţi comerciale, costurile de execuţie fiind de 132,052 milioane lei, iar întreţinerea anuală urmând să coste 1,115 milioane lei.

Cea de-a treia variantă are un traseu de 5,936 km, presupunând construirea a 5 poduri şi 15 podeţe, fără a traversa nicio arie naturală protejată, presupunând exproprierea şi demolarea unei singure construcţii (nu în noul cartier). Costul de realizare al acestei variante este de 124,345 milioane lei, iar cel de întreţinere anuală de 0,791 milioane lei. 

Avantaje şi dezavantaje

Pe lângă detaliile mai sus menţionate, analiza multicriterială realizată de consultant arată că fiecare variantă de traseu are atât avantaje, cât şi dezavantaje. 

În ce priveşte prima variantă de traseu, aceasta ar fi cea mai "ecologică" deoarece este cea mai depărtată de oraş, dar durata cea mai mare de realizare, preţul cel mai mare, dincolo de limita fezabilului, şi cele mai mari costuri de întreţinere.

Despre a doua variantă consultantul arată că "implică o poluare directă mai redusă" decât a treia, dar traversează suprafeţe considerabile de arii naturale protejate, inclusiv teritoriul Uzinei de Apă a oraşului, şi presupune şi ea exproprieri şi demolări, mai multe decât varianta a treia.

Aceasta are cele mai mici costuri de construire şi întreţinere, cea mai rapidă durată de execuţie (22 luni) şi "ocupă cea mai redusă suprafaţă de terenuri private care trebuie expropriate", dezavantajul fiind că "traversează un cartier în lungul străzii Octavian Goga" şi că "poate cauza oprirea dezvoltării pe termen scurt a oraşului".

"Am fost la Aleşd, am vorbit cu oamenii"

În condiţiile în care la finele săptămânii trecute un grup de aleşdeni afectați au desfăşurat un protest motorizat, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a explicat într-o conferinţă de presă premergătoare şedinţei de Consiliu că a fost la Aleşd acum două sâmbete şi a vorbit cu oamenii, explicându-le motivele pentru care varianta a treia este cea mai fezabilă.

"Pe bună dreptate, oamenii (n.r. – din cartierul pe unde drumul va trece pe o lungime de circa 520 metri) spun că vor avea un trafic mai mare şi un nivel de zgomot ceva mai ridicat. Dar câştigurile pentru toţi locuitorii oraşului Aleşd şi pentru toţi cei aflaţi în tranzit sunt incomparabil mai mari. Pe orice variantă am merge sunt inconveniente. Ori o facem cu un mic deranj, cum se întâmplă la toate proiectele, ori nu o facem deloc, ceea ce este varianta cea mai proastă", a spus Bolojan despre mesajul dat aleşdenilor, oraşul în care şi-a început de altfel cariera politică, fiind consilier local.

De altfel, Bolojan a precizat că în cursul zilei de marţi şi Consiliul Local Aleşd a aprobat tot această variantă de traseu, cea mai scurtă, cea mai rapidă şi cel mai puţin costisitoare.

Mai urmează o analiză

În ce priveşte paşii următori pentru realizarea şoselei de centură a oraşului Aleşd, preşedintele CJ Bihor a arătat că urmează o a doua analiză multicriterială la nivelul CNAIR, apoi realizarea studiului de fezabilitate, ceea ce va dura aproximativ 3 luni, după care vor fi solicitate toate avizele necesare (începând de la Mediu şi până la cele ale furnizorilor de utilităţi), aşa încât ulterior să fie aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, coridorul de expropriere şi depunerea cererii de finanţare cu fonduri europene.

"În vara acestui an, estimăm noi, am putea demara licitaţia pentru proiectare şi execuţie, astfel încât la sfârşitul anului 2023 (termenul limită de folosire a fondurilor - n.r.) varianta ocolitoare a oraşului Aleşd să fie finalizată", a mai spus Bolojan.

Amintim că realizarea centurii Aleşd Sud, proiect abandonat din anul 2010, a fost asumată în parteneriat de Consiliul Judeţean Bihor şi CNAIR, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.