Deputatul Zoltán Zakariás a fost ales în funcția de președinte al Alianței Maghiare din Transilvania - care a fost formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi a Partidului Civic Maghiar (PCM) -, iar orădeanul Csomortányi István a devenit unul dintre vicepreședinții acestei formațiuni politice.
Alegerile s-au ținut în prima ședință comună a delegaților Alianței Maghiare din Transilvania, care a avut loc la finalul săptămânii trecute, la Cristuru Secuiesc (Harghita).
„Ținerea trează” a comunității maghiare
Potrivit agenției maghiare de presă MTI, în funcţia de prim-vicepreşedinte, delegaţii l-au ales pe Attila Kátai, iar în funcțiile de vicepreşedinţi pe Csomortányi István, Tibor T. Toró, Vilmos Mosdóczi, Attila Györgyi, József Bálint, Szilárd Csorba şi Attila Örs Sorbán.
Totodată a fost adoptat noul logo al AMT, format dintr-o stea în opt colţuri şi o semilună, ambele argintii şi aşezate pe un disc de culoare roşie-neagră, conform aceleiași surse.
Zoltán Zakariás a fost unic candidat pentru funcţia de preşedinte al AMT. În primul său discurs de președinte, acesta a promis loialitate faţă de cauza autodeterminării comunităţii maghiare, notează MTI. „În lumea de astăzi, în care valorile se pierd, în care globalizarea este tot mai pregnantă, lumea tot mai materialistă şi egocentristă, comunităţile se confruntă cu pericolul dezintegrării lor. În cazul nostru, acest pericol este şi mai intensificat, pentru că în situaţia noastră minoritară este mare nevoie de acţiuni de susţinere activă din partea comunităţii”, a spus Zakariás.
AMT se va concentra, astfel, pe mobilizarea şi „ţinerea trează” a comunităţii maghiare din Transilvania, iar în anul electoral 2024 îşi doreşte să obţină cel mai bun rezultat posibil la alegerile locale.
László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a salutat fuziunea dintre PPMT şi PCM, drept naşterea “unei aripi naţionale unificate”. “Noi suntem singurii care susţinem în mod consecvent şi fără compromisuri cauza democraţiei pluraliste şi a drepturilor naţionale ale comunităţii noastre, autodeterminarea maghiarilor”, a apreciat preşedintele CNMT.
Au acuzat un „genocid tăcut”
AMT a adus recent acuzații grave privitoare la tratamentul comunității maghiare din România.
În lumina rezultatelor provizorii ale recensământului, care arată că în România mai sunt 1.002.151 persoane care s-au declarat ca fiind de etnie maghiară, față de 1.227.623, câți se declaraseră la recensământul precedent (2011), AMT a susținut că în România s-ar petrece un „genocid tăcut împotriva maghiarilor”.
„Pe baza datelor preliminare ale recensământului din România de anul trecut, putem (și ar trebui) să spunem clar: scăderea numărului de maghiari transilvăneni este dramatică, iar cifrele arată eficiența genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, se preciza într-o poziție oficială publicată pe site-ul Alianței Maghiare din Transilvania.
Amendat și controversat
Csomortányi István este, la rândul său, un personaj politic controversat. În 2019, el a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării după ce în spațiul public a ajuns o fotografie din tinerețe ce-l arăta făcând salutul nazist. Poza a fost ştearsă ulterior, dar nu înainte de a fi preluată de mai multe publicaţii online, iar Csomortányi a încercat să-şi spele imaginea susţinând că ar fi fost "manipulată în Photoshop".
Lider al PPMT și deja consilier al președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, Csomortányi a afirmat în martie 2022 că nici Ucraina și nici Rusia nu au dreptate în război, a criticat dur țara invadată de trupele ruse și a cerut maghiarilor din Transilvania și națiunilor din Europa Centrală să nu intervină în acest război. „Noi, maghiarii din Transilvania, nu datorăm credință niciunei părţi. Dimpotrivă, după ororile secolului XX, marile puteri ale lumii ne datorează nouă, central-europenilor, și nu puțin: pacea”, a transmis atunci Csomortányi.
Tot în acea perioadă, pe pagina sa de Facebook, politicianul a scris un nou mesaj, prin care anunță o strângere de fonduri, în contextul războiului, dar numai pentru maghiarii din Transcarpatia, nu pentru toată populația din Ucraina.
După această ieșire, liderii USR Bihor, dar și voci din societatea civilă i-au cerut lui Bolojan să-l demită pe consilierul său.
Președintele CJ a afirmat, însă, că nu va face un astfel de gest întrucât fiecare are dreptul la părerile sale. "Dânsul are o dublă calitate. Este şi consilier în cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean, dar este şi un om politic. Nici într-o comunitate, nici într-o organizaţie, nici într-o redacţie de ziar, nici într-un partid nu vom avea păreri unanime despre un subiect sau altul. Dacă există colegi care au păreri diferite de noi sau de o anumită majoritate şi îi sancţionăm pentru asta, ne întoarcem la nişte perioade pe care nu le dorim cu toţii", a spus la acea vreme Bolojan, răspunzând unei întrebări din partea BIHOREANULUI.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.