Senatorul UDMR Bihor Cseke Attila a prezentat, într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, o decizie pe care Curtea Europeană de Justiţie a luat-o în 30 aprilie, la solicitarea Înaltei Curţi de Justiţie de la Budapesta.
Cum interpretăm?
Instanţa supremă din ţara vecină a avut de soluţionat ultima etapă a unui proces intentat de o familie care luase un credit bancar de 14,4 milioane forinţi, calculat însă în franci elveţieni, şi care câştigase în două instanţe inferioare, susţinând caracterul abuziv al clauzei conform căreia diferenţa de curs valutar (dintre forint şi francul elveţian) trebuia suportată de client, în sensul că ratele sunt calculate în funcţie de cursul existent la data rambursărilor lunare, şi nu de cel din momentul contractării creditului.
Înainte de soluţionare, Înalta Curte de la Budapesta s-a adresat Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg, cerând o aşa-numită "decizie preliminară", adică o interpretare asupra faptului dacă diferenţa de curs valutar se încadrează sau nu în obiectul principal al contractului şi dacă, în emiterea unui verdict, poate aplica - în baza Directivei Europene 93/2013, privind clauzele abuzive - norme legislative interne în adoptarea verdictului final. Răspunsul CEJ a fost pozitiv, a spus Cseke, astfel că în cazul concret al familiei din Ungaria efectul este că Înalta Curte de la Budapesta va putea aplica legislaţia maghiară pentru a impune băncii să calculeze sumele rămase de restituit în funcţie de cursul valutar existent nu în prezent (mereu crescător, în defavoarea clientului), ci în momentul contractării creditului.
România n-are lege
Partea mai puţin dătătoare de optimism, a spus senatorul bihorean, este însă că precedentul creat de CEJ nu este aplicabil automat şi României, din simplul motiv că ţara noastră nu are o legislaţie internă privitoare la asemenea clauze abuzive din domeniul bancar. De aceea, a concluzionat Cseke, este important să fie adoptat un proiect legislativ iniţiat încă din noiembrie 2013 de către UDMR, înregistrat la Senat, potrivit căruia ratele tuturor clienţilor băncilor contractate în monedă naţională, dar calculate în valută, s-ar recalcula pe baza cursului valutar din momentul contractării împrumutului.
"Dacă ar exista o asemenea lege în vigoare, instanţele din România ar putea să judece pe baza ei toate litigiile între cetăţeni şi bănci", a explicat Cseke Attila.
Tot mai datori
Din noiembrie 2013, însă, proiectul UDMR nu a fost nici măcar luat în analiză la Senat, iar Guvernul nu şi-a formulat un punct de vedere, cum este obligat, înainte de discutarea iniţiativei în comisiile de specialitate (juridică, de finanţe etc). "Termenul pentru adoptarea tacită în Senat va fi în iunie, anul acesta, dar apoi camera decizională este Camera Deputaţilor", a precizat Cseke, astfel că proiectul ar putea fi dezbătut, în cel mai fericit caz, abia la finele acestui an, dacă nu chiar anul viitor.
În România, potrivit senatorului UDMR, sunt câteva mii de cetăţeni care au dificultăţi în returnarea creditelor contractate în monedă autohtonă, dar calculate în valută (cel mai adesea în franci elveţieni), iar volumul restanţelor pe care le au românii la bănci a crescut de la 6.039 miliarde lei, în martie 2013, la 6.811 miliarde de lei, în martie 2014.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.