Cornel Popa, preşedintele CJ Bihor: Când ai trei copii nu le poţi lua deodată haine noi la toţi

La finalul unui an în care a încheiat proiectele cu fonduri europene la timp, excepţie făcând unul pentru care, însă, Bihorul nu suferă nicio penalizare, rezultatul fiind investiţii de 115 milioane euro, preşedintele Consiliului Judeţean mărturiseşte că se simte frustrat de porecla de „staţiune balneară” dată instituţiei. O consideră nedreaptă chiar dacă, de pildă, modernizarea Aeroportului încă nu a adus şi curse externe, ori în pofida faptului că pe mandatul său justiţia a pus capăt lungii agonii a FC Bihor, hotărându-i dizolvarea.

În interviul acordat BIHOREANULUI, Cornel Popa vorbeşte despre problemele judeţului, despre direcţiile de dezvoltare pentru care mizează pe fondurile UE în următorul ciclu de finanţare, dar şi despre relaţia sa cu edilul Oradiei, Ilie Bolojan, şi candidaturile amândurora la Primărie şi CJ.

- La finele lui 2015 CJ a finalizat proiecte cu fonduri UE de 264 milioane lei, de la îmbunătăţirea serviciilor administrative până la modernizarea unor drumuri judeţene şi a Aeroportului. Criticii acuză, totuşi, lentoarea instituţiei. Dvs. sunteţi satisfăcut de viteza de lucru?

- Eu zic că etichetarea noastră ca „staţiune balneară” e nemotivată. Am preluat mandatul fără un euro absorbţie fonduri, astăzi avem 115 milioane euro absorbite. Pe lângă proiectele de care am vorbit la final de an, putem adăuga investiţii pe drumuri de încă 28 milioane euro din fonduri UE, iar de la bugetul central şi local de alte 20 milioane euro, plus investiţii în Programul Naţional de Dezvoltare Locală care au crescut de la 5,5 milioane lei în 2013 la 48,6 milioane lei în 2015. Credeţi că am fi avut aceşti bani în Bihor dacă nu dovedeam capacitatea de a lucra? Deci ritmul de lucru a crescut, şi nu puţin. Eu am pielea tăbăcită, dar îmi pare rău de angajaţii de care am tras, că munca lor nu e recunoscută.

Acces pentru turism

- Una din investiţiile majore a vizat Aeroportul Oradea, devenit cel mai modern din ţară, dar fără nicio cursă externă. Ryanair tocmai a anunţat că-şi face bază la Timişoara şi se pune întrebarea dacă va veni şi la Oradea. Ce soluţii aveţi?

- Aş începe amintind că un fir de păr a lipsit să nu primim bani pentru proiect şi că abia în 2013 am primit finanţarea, iar apoi l-am implementat la cele mai înalte standarde. Subliniez asta, fiindcă au mai fost politicieni care au zis că vor face şi vor drege. Etapa a doua e deschiderea curselor externe, la care înainte nici nu se visa, ştiindu-se că nicio companie nu venea pe un aeroport nesigur. Timpul pe care îl avem la dispoziţie ne dă şansa să asigurăm şi curse externe. Chiar luna aceasta, pe 29 ianuarie, avem invitate la Oradea 27 de companii, inclusiv Ryanair, cu care discutăm aplicat despre ele. Mai multe detalii nu pot dezvălui, pot spune doar că le vom avea, că obiectivul e să fie low-cost şi că vrem şi o concurenţă pentru zborurile interne (n.r. - operate de Tarom doar spre Bucureşti). Cât despre baza Ryanair de la Timişoara, deloc nu pune în pericol şansa uneia la Oradea, compania şi-a declarat intenţia să opereze pe cât mai multe aeroporturi.

- Cum prioritizaţi investiţiile în drumurile judeţene? Vi s-a reproşat, de pildă, importanţa dată drumului Şuştiu-Moneasa. Care e scopul lui?

- Nu am lucrat după bunul-plac, investim în baza strategiei de dezvoltare a judeţului. Relansarea economică a judeţului trebuie să vizeze, pe lângă Oradea, şi celelalte zone, iar unele, cum sunt cele montane, pot fi dezvoltate prin turism. Pentru a fi atractivi, trebuie să asigurăm însă accesul cât mai bun al turiştilor. Asta am făcut deja cu drumul spre Padiş, asta facem şi cu drumul Apuseni, pe care vrem să aducem turişti şi pe la Salonta, şi care va trece pe la Beiuş, pe la Stână, pe la Leş şi Drăgan, de unde va intra în Cluj, apoi în Sălaj, Satu Mare şi Maramureş, şi asta vom face şi cu drumul care va trece prin Şuştiu şi Moneasa. În cei 12 ani cât am fost parlamentar, nu era săptămână să nu-mi ceară să facem acest drum oamenii din Beiuş, Ştei, Vaşcău. Avem datoria să deschidem de asemenea încă o axă de acces către Vârtop şi Padiş, plus altele către Pădurea Craiului şi sud-estul judeţului. Astea nu sunt o toană, pentru că turismul poate contribui la dezvoltarea economică a judeţului.

Muzeul, proiect cu încâlceli

- În 2012 propuneaţi realizarea unor hale pentru depozitarea şi procesarea produselor agricole, dar n-a fost realizată niciuna. De ce?

- Acest proiect, ca şi cel al parcurilor industriale, nu a putut fi încă realizat fiindcă a trebuit să asigurăm fluxul financiar pentru proiectele mari. Nici drumul de Padiş, nici Marghita-Tăşnad, nici Aeroportul nu puteau fi finalizate fără creditul din care am finanţat lucrările, fiindcă decontările chiar şi cu fonduri UE sunt greoaie. A trebuit să facem o prioritizare şi am lăsat în plan secund parcul industrial şi depozitele-frig.

Proiectul parcului industrial se derulează la Tileagd, dar nu în ritmul dorit, şi din cauză că Guvernul a abandonat programul prin care ar fi contribuit cu 5 milioane euro. Halele pentru produse agricole pot primi finanţare UE doar 35%, se consideră că ar fi un ajutor de stat, iar fiindcă investiţia ar fi de circa 10 milioane euro a trebuit să le lăsăm mai la urmă. Ca-n familie, când ai trei copii nu le poţi lua deodată haine noi la toţi, la unul îi iei de Crăciun, la altul de Paşti, la altul la începerea şcolii...

- Un alt proiect al CJ e Muzeul Ţării Crişurilor. Aţi licitat finalizarea amenajării fostei Garnizoane, ajunsă la 85%, dar fără rezultat. Când va fi gata?

-  Eu am preluat un contract expirat şi cu multe încâlceli juridice, şi abia la începutul anului trecut am putut face licitaţie pentru finalizarea lucrărilor. A trebuit s-o repetăm, fiindcă ofertele nu au fost conforme, iar acum suntem la a treia licitaţie. Nu am putut forţa procedurile pentru că n-am căutat soluţii dincolo de lege. Sper să atribuim curând contractul pentru terminarea construcţiilor, iar în ce priveşte dotarea Muzeului vrem să ducem proiectul pe fonduri UE imediat ce se deschid axele de finanţare. 

Policlinica Mare, posibil sediu al CJ

- Anul trecut vorbeaţi cu Ilie Bolojan despre mutarea Muzeului în Cetate, aşa încât în fosta Garnizoană să funcţioneze CJ şi Prefectura, dar v-aţi răzgândit. Primarul a readus tema în actualitate zilele acestea, dvs aţi abandonat-o?

-  La un moment dat am încercat cu primarul mutarea Muzeului în Cetate, dar specialiştii au atenţionat că am periclita exponatele şi am fost întrebat dacă sunt pregătit să abandonez investiţia de până acum în fosta Garnizoană, cu echipamente specifice pentru Muzeu. Asta nu înseamnă că nu-mi dau seama că şi Cetatea trebuie pusă în valoare.

- În ce stadiu sunt litigiile cu Episcopia Romano-Catolică pentru imobilele Filarmonicii şi fostei Policlinici Mari?

- La Filarmonică încă aşteptăm o decizie a Comisiei de retrocedări. În privinţa fostei Policlinici, Comisia a decis retrocedarea, dar am obţinut în instanţă reanalizarea, convinşi că imobilul e proprietatea noastră. Voiam să reabilităm ambele clădiri cu fonduri UE, dar trebuie să mai aşteptăm. Fosta Policlinică o vedeam chiar ca posibil sediu pentru CJ. 

- Bihorul va avea un sistem integrat de management al deşeurilor, dar proiectul de 200 milioane lei e executat în proporţie de doar 65%. Când va fi gata şi cu ce fonduri?

- Finanţarea cu fonduri UE nu e pusă în pericol, proiectul e fazat (n.r. - trecut pe exerciţiul financiar 2014-2020). A fost aprobat târziu, dar suntem cei mai avansaţi comparativ cu celelalte judeţe. S-a derulat greoi pentru că presupune închiderea tuturor vechilor gropi de gunoi şi construirea unor staţii de sortare, ne-au trebuit hotărâri de la toate cele 100 consilii locale din judeţ. Lipsa unei singure semnături l-ar fi blocat. La un moment dat s-a ivit şi o problemă de mediu, pe la Săcueni ar fi fost deranjat vânturelul de seară şi în altă zonă o specie de brotăcei. Numai pentru studiul de impact am aşteptat luni întregi. Nu mai vorbesc de alte avize şi aprobări, de licitaţii şi contestaţii… Dar proiectul va fi finalizat anul acesta.

- Ce proiecte vizează CJ pentru următorul ciclu de finanţare europeană, 2014-2020?

- Am pregătit proiecte pentru reabilitarea clădirilor, precum cele despre care vă spuneam, dar şi a altora, de pildă a sălii Arcadia a Teatrului, pentru modernizarea drumurilor, pentru planurile de management a siturilor protejate, pentru extensia terminalului Aeroportului, am vrea şi halele de frig, cum am spus…

Nu împart banii cu pixul

- Justiţia a decis dizolvarea FC Bihor. Vă simţiţi culpabil? 

- Nu cred că un fan e mai supărat decât mine. După ce Consiliul Local Oradea s-a retras, Consiliul Judeţean a rămas singurul asociat şi, deşi am prins în buget bani pentru club, nu i-am putut vira deoarece legea interzice finanţarea asociaţiilor cu mai puţin de trei membri. Am încercat să ne strecurăm prin lege, dar nu am putut. Alţi primari şi preşedinţi de consilii care au forţat finanţarea cluburilor au ajuns la Parchet. Eu am căutat şi finanţatori privaţi, dar n-a vrut nimeni. Pe de altă parte, oricât ai iubi sportul, nu te poţi ocupa numai cu asta. Poate trebuia să explic mai bine aceste lucruri, probabil am lipsuri la comunicare, dar când lucrezi toată ziua parcă nu te mai preocupă să te „dai pe sticlă” sau să faci conferinţe de presă.

- Toţi preşedinţii CJ au împărţit banii pentru echilibrarea bugetelor locale primarilor din propriile partide, inclusiv dvs. Deosebirea e că astă-toamnă Prefectura v-a cerut explicaţii. Le-aţi dat? 

-  Am mai spus-o, prefectul a fost obligat să ia asemenea poziţie, dar s-a repliat când am demonstrat că am respectat legea, că am publicat proiectul de hotărâre, că am făcut consultări cu primăriile.

- Dar bani aţi dat doar primarilor PNL şi UDMR. E moral să nu aloci fonduri localităţilor cu primari din opoziţie?

- Nu am făcut decât să supun la vot un proiect trecut de comisiile Consiliului. Eu nu merg în plen să împart banii cu pixul.

- Şi e sănătos aşa?

- Câtă vreme nu există algoritme de repartizare, nu am altceva de luat în considerare decât proiectele. Şi, până la urmă, nu are cum să nu se întâmple în Bihor ceea ce se întâmplă în toată România. Colegii de la PSD ne-au criticat, dar când primarii lor au beneficiat de bani în acelaşi fel nu s-au plâns.

N-am avut timp de comentarii

- Se apropie alegerile. Anul trecut spuneaţi că viitorii candidaţi vor fi desemnaţi din toamnă prin sondaje. În ce fază sunteţi cu pregătirile? Cât de mult îşi dispută candidaturile vechii liberali cu foştii pedelişti?

- În 83 de oraşe şi comune din cele 100 avem candidaţii: unde sunt în funcţie primari din vechiul PNL vor candida aceştia, iar unde sunt din fostul PDL vor candida ei. Unde nu avem primari facem sondaje pentru a-i stabili pe cei cu şansele cele mai mari. În Bihor, însă, vă garantez, nu există dispute între vechii liberali şi foştii pedelişti.

- În Oradea a fost stabilit candidatul?

- Candidaţii pentru Oradea şi pentru Consiliul Judeţean îi anunţăm până la începutul lunii viitoare.

- Anul trecut se spunea că nu vă înţelegeţi cu Ilie Bolojan, care vă cerea sprijin pentru centura metropolitană. Care e relaţia dvs cu primarul Oradiei?

- Nu doar pe acest subiect s-a urmărit crearea unui subiect de presă, dar n-am comentat niciodată. De lucru am avut destul, şi eu, şi Ilie, timp de comentarii nu. Dincolo de asta, e adevărat, au fost teme pe care am avut opinii diferite şi o să mai avem, dar se întâmplă şi într-o familie. Vreau să subliniez, însă, că nu pot fi taxat că n-aş ţine la Oradea. Amintiţi-vă de sprijinul dat spitalelor, centurii oraşului cu trecerea de la două la patru benzi. Nu am cum să nu colaborez cu Bolojan, amândoi ţinem la acelaşi lucru - dezvoltarea.

- Sub conducerea dvs, PNL Bihor a pornit de la 2% şi acum domină politica locală. Totuşi, la fel ca PSD şi UDMR, aveţi şi colegi cu probleme penale: primarul Beiuşului e recordman la dosare, iar recent a fost arestat cel din Budureasa. Cum veţi selecta candidaţii pentru a nu promova asemenea personaje?

- Vom aplica decalogul de integritate al PNL în stabilirea candidaţilor, indiferent de funcţia vizată. Eu regret soarta celor doi colegi, dar problema nu e a mea sau a organizaţiei. Am investit încredere în ei, dar nu i-am îndemnat la nimic ilegal. 

- Nu doar primarul Ilie Bolojan păstrează suspansul asupra candidaturii, ci şi dvs. Haideţi să-l risipim: vreţi să rămâneţi la CJ sau să redeveniţi parlamentar?

- În 2012 eu trebuia, ca lider de filială, să asigur câştigarea conducerii CJ de către PNL Bihor în condiţiile votului uninominal. Poate îmi spuneţi pe cine aş fi putut promova candidat, că eu nu mi-am dorit, dar nu aveam voie să ratez obiectivul pentru PNL. Acum sunt mai relaxat, nu mai e vot uninominal, poate câştiga o echipă. Vom sta la masă zilele acestea şi vom decide. Uşor nu e nici la judeţ, nici la Parlament, dacă vrei să lucrezi. Dacă vrei numai să treci printr-o funcţie, n-ai nicio problemă...