URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 09 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
08 Mai 2019, 11:55

Constituțional sau nu? Tribunalul Bihor întreabă Curtea Europeană de Justiție dacă poate să țină cont de interceptările făcute în dosarul rectorului Universității din Oradea

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Tribunalul Bihor a dispus, marţi, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în procesul de corupţie declanşat de DNA pe numele rectorului Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, a două universitare, Floare Chipea şi Camelia Dindelegan, respectiv al soţului celeia din urmă, preotul ortodox Marin Dindelegan. 

Cazul, prezentat pe larg de BIHOREANUL și ajuns în faţa instanţei în august 2016, vizează modul în care, printr-o serie de intervenţii, psiholoaga Camelia Dindelegan a fost promovată profesor universitar, procurorii DNA susţinând că, pentru a-şi atinge ţinta, soţii Dindelegan i-ar fi oferit rectorului o pereche de butoni de aur, o icoană argintată, un parfum de marcă şi o cravată Pada Murre, iar fosta decană Chipea s-ar fi ales cu bijuterii de aur, o pereche de ghete şi contravaloarea unor lucrări de renovare la propria locuinţă.

Din nou protocolul

Ancheta a pornit în baza unor interceptări realizate de DNA într-un alt dosar penal, iar universitarii au fost dovediţi, în mare parte, tot prin interceptări, în ambele situaţii realizate cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii, în baza protocolului de colaborare încheiat cu DNA. 

Curtea Constituţională a decis, însă, că protocolul dintre DNA şi SRI este neconstituţional şi, de asemenea, că SRI nu poate realiza niciun fel de activităţi în anchete penale, statuând în esenţă că toate probele obţinute în acest fel sunt în afara legii. 

Ca atare, în timpul procesului, apărătorii inculpaţilor au solicitat excluderea tuturor interceptărilor și înregistrărilor audio video realizate cu sprijinul SRI, dar şi a probelor care derivă din acestea, ca nelegale, caz în care, spun avocaţii, dosarul riscă să rămână doar cu coperţile. 

Situaţia neobişnuită a determinat-o pe judecătoarea Georgeta Ciungan, chemată să dea verdictul să se adresese CJUE pentru a afla dacă instanţele naţionale pot trece peste decizia Curţii Constituţionale, care este un organ exterior puterii judecătoreşti, dar şi dacă, prin deciziile cu pricina, CCR îşi depăşeşte sau nu,competenţa, şi dacă aceste soluţii afectează noţiunea de stat de drept pe care CCR, la fel ca oricare alt organism al statului român, trebuie să o respecte. Nu în ultimul rând, judecătoarea doreşte să afle dacă ar putea fi trasă la răspundere disciplinară în situaţia în care nu va ţine cont de deciziile CCR.

Lumină... de la Europa

„Judecătorilor europeni li se cere să se pronunţe cu privire la mai multe întrebări ce vizează rolul deciziilor Curţii Constituţionale (CCR) şi dacă Dreptul Uniunii Europene impune înlăturarea efectelor unei decizii pronunţate de o Curte Constituţională. Se pune problema dacă aceste decizii sunt conforme cu mecanismul de colaborare şi verificare (MCV - n.r.) instituit în sarcina României şi Bulgariei, mecanism care prevede necesitatea respectării statului de drept”, a declarat BIHOREANULUI avocatul Bogdan Bodea, apărătorul rectorului Constantin Bungău. 

Potrivit prsei centrale, este a şaptea oară când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este sesizată d einstanţe din România pentru lămuriri privind respectarea MCV, dar şi referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, ultima oară în dosarul Gala Bute - Elena Udrea.

Rămâne de văzut dacă, urmare a unor asemenea interpretări, şi acest dosar al DNA se va "fâsâi", devenind un nou eşec al Serviciului teritorial Oradea, rămas în ultima perioadă fără dosare "grele", în mare parte şi ca urmare a deciziilor CCR şi a schimbărilor legislative care urmăresc slăbirea actului de justiţie. 


Potrivit minutei publicate pe portalul Tribunalului Bihor, cele trei întrebări sunt următoarele

1. Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 şi cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?

2. Articolul 2 corelat si cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligaţiei statului membru de a respecta principiul statului de drept se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv în privinţa abţinerii intervenţiei unei curţi constituţionale, o instituţie politico-jurisdicţională, de a interpreta legea şi de a stabili modul concret şi obligatoriu de aplicare a ei de către instanţele judecătoreşti, competenţa exclusivă atribuită autorităţii judecătoreşti şi de a institui norme legale noi, competenţă exclusivă atribuită autorităţii legislative?

Dreptul Uniunii Europene impune înlăturarea unei astfel de decizii pronunţate de o curte constituţională? Dreptul Uniunii Europene se opune existenţei unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care inlătură de la aplicare decizia curţii constituţionale, în contextul întrebării formulate?

3. Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curţii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune substituirii competenţelor lor de deciziile Curţii Constituţionale (Deciziile nr.51 din 16 februarie 2016, Decizia nr.302 din 4 mai 2017 şi Decizia nr.26/16.01.2019), cu consecinţa lipsirii de previzibilitate a procesului penal (aplicare retroactivă) şi a imposibilităţii interpretării şi aplicării legii la cauza concretă?

Dreptul Uniunii Europene se opune existenţei unei norme interne care reglementează răspunderea disciplinară pentru magistratul care înlătură de la aplicare decizia curţii constituţionale, în contextul întrebării formulate?

Decizia de sesizare a CJUE este definitivă. Tribunalul Bihor "solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgenţă şi, în subsidiar, aplicarea procedurii preiminare accelerate pentru toate întrebările formulate”, se mai precizează în soluţia care prieşte a şaptea sesizare a CJUE venită din România cu privire la decizii ale CCR.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0751 RON
  • 1 EUR = 4.8359 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON