Ciorba şi gulaşul

Împreună, cele două şcoli au obţinut finanţare europeană pentru un proiect transfrontalier denumit "Gastro-reforma", menit să-i apropie chiar şi prin gusturi.

Şcoala trece prin stomac

De când au aflat că Uniunea Europeană finanţează proiecte transfrontaliere şi în educaţie, profesorii de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul au căutat cea mai bună formă pentru a propune şi ei un proiect. Cu cât mai inedit, cu atât mai multe şanse de a fi aprobat. S-au documentat, i-au ales ca parteneri pe cei din Berettyoujfalu, o şcoală cu care au mai colaborat, şi au "copt" un proiect chiar că original.

"Gastro-reforma", aşa cum îi spune şi numele, are ca temă bucătăria - ambele instituţii având în programă profilul de alimentaţie publică - şi va implica 15 elevi din fiecare şcoală. "Vrem să-i învăţăm să gătească mâncăruri tradiţionale într-un mod mult mai sănătos, adică fără a prăji prea mult carnea, fără a folosi multe grăsimi, fără a fierbe la nesfârşit legumele", explică Kusnyer Vasile (foto), profesor la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul şi coordonator în cadrul proiectului.

"Gastro-reforma" va demara în cele două şcoli la finalul acestei luni, când coordonatorii vor semna contractele de finanţare. Din cei 120.000 de euro, cât face proiectul, 80% vin din fonduri europene, 18% de la statul român şi de la cel maghiar, iar 2 procente din fondurile proprii ale celor două şcoli.

Combinaţia contează

Primul pas al proiectului va consta în aplicarea unor chestionare locuitorilor celor două oraşe, cu privire la obiceiurile alimentare, cercetările sociologice fiind o cerinţă a Uniunii Europene pentru un asemenea tip de proiecte transfrontaliere. Apoi, elevii vor participa la demonstraţii de gătit făcute de maeştri bucătari într-un restaurant orădean, respectiv într-unul din Berettyoujfalu. Pare a fi ocazia perfectă pentru liceeni să fure din tainele meseriei, căci bucătarii experimentaţi le vor arăta exact ceea ce vrea să sublinieze proiectul: cum să gătească sarmale, fripturi sau gulaş, în aşa fel încât să nu îngreuneze digestia.

"Acest concept e denumit alimentaţie reformistă", spune Kusnyer, precizând că în Occident e la modă. Profesorul, specialist în mate-info, afirmă că, de când se ocupă de proiect, a învăţat că în arta gătitului reformist contează mult felul în care se fac combinaţiile. "Carnea nu e recomandată să o mănânci doar cu pâine, pentru că e mai greu de digerat. Aşa că faci un sos din legume, însă cu legume doar uşor călite, nu prăjite la extrem", destăinuie el una dintre regulile pe care le vor învăţa elevii. "La noi, supele se îngroaşă cu rântaş. Nu-l vom elimina din reţetă, dar vom găti rântaşul cu o cantitate redusă de grăsimi", îl completează profesoara Georgeta Erdei (foto), manager de proiect.

Aragaz în două limbi

Anul viitor, în martie, liceenii vor face schimburi de experienţă, petrecând două săptămâni la şcoala parteneră şi învăţând noţiunile teoretice despre mâncarea reformistă. Însă teoria va fi doar aperitivul, fiindcă proiectul are o durată totală de un an. "Felul principal" urmează în vacanţa de vară, când orădenii vor merge în practică, timp de trei săptămâni, la restaurante din Berettyoujfalu. Şi, bineînţeles, elevii unguri vor veni în practică aici. "Vom selecta în proiect doar elevi din clasele de-a X-a, XI-a şi de-a XII-a, pentru că bobocii nu cunosc suficiente noţiuni pentru o practică serioasă", zice Kusnyer. După ce fiecare grup se va întoarce acasă, tinerii se vor pune pe gătit, dar şi pe scris. "Vom face un site bilingv cu sfaturi despre mâncarea reformistă şi cu multe reţete".

"Desertul" va fi o carte bilingvă editată de elevi şi profesori, care va conţine reţetele. "Nu mai există un astfel de reţetar, nici în România, nici în Ungaria", se laudă Kusnyer. Cartea va fi utilă oricărui bucătar, profesionist sau amator, român sau ungur. Căci stomacul, spre deosebire de limbă, nicicând n-a fost naţionalist...

ÎN UMBRĂ
La muncă, pentru o zi

Proiectul "Gastro-reforma" este singurul proiect finanţat din fonduri europene al Colegiului Tehnic Mihai Viteazul, dar nu şi singura preocupare a profesorilor şcolii. Pe 5 martie, Colegiul se va alătura altor şcoli din nouă oraşe româneşti în proiectul "Job Shadow Day". "Elevii vor sta, timp de o zi, în umbra persoanei care are meseria pe care şi ei vor s-o practice. De exemplu, cel care vrea să ajungă director de agenţie de turism va sta o zi lângă un director de agenţie", explică Simona Ardelean (foto), directoarea adjunctă. Căci numai aşa, la ieşirea de pe băncile şcolii, vor fi mai mult decât nişte bacalaureaţi care nu ştiu să facă nimic practic...