URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
17 Decembrie 2015, 11:56

Cetate în dar: După 7 ani de lucrări, în prag de Crăciun, Cetatea Oradea se deschide oficial în faţa vizitatorilor (FOTO)

Cetate în dar: După 7 ani de lucrări, în prag de Crăciun, Cetatea Oradea se deschide oficial în faţa vizitatorilor (FOTO) COMBINAŢIA PERFECTĂ. Curtea Cetăţii Oradea s-a deschis parţial din primele zile ale lunii decembrie, când în faţa Palatului Princiar s-a inaugurat primul Târg de Crăciun al Oradiei. Seară de seară, târgul atrage numeroşi vizitatori, bucuroşi să guste deopotrivă din istoria locului şi din bunătăţile etalate în căsuţele luminoase
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Meşterii îşi adună ustensilele şi se pregătesc de plecare. După 7 ani de muncă, amplul proiect de reabilitare a Cetăţii Oradea se încheie în această săptămână, iar complexul atât de important pentru istoria locului îşi va aştepta oficial vizitatorii. De asemenea, tot mai multe din încăperile celor 8 corpuri de clădiri îşi întâlnesc noii locatari.

În schimb, rămân în derulare săpături arheologice. Cu fiecare adâncitură făcută, specialiştii descoperă noi mărturii ale trecutului tumultuos pe care l-a avut Cetatea orădeană. Şi nimeni nu poate anticipa ce alte secrete uimitoare ale fortăreţei vor mai fi deconspirate...

Salvare europeană

Finanţat prin Programul Operaţional Regional, proiectul "Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic. Cetatea Oradea - Complex cultural turistic european" a fost depus în 2008 şi demarat un an mai târziu, când complexul s-a şi închis pentru public. De atunci şi până acum, toate clădirile din cele 8 corpuri au fost atent reabilitate, în interior şi în exterior.

Dumitru Sim, manager de proiect privind Reabilitarea Cetăţii Oradea"Finanţarea europeană a salvat Cetatea", spune hotărât managerul Dumitru Sim (foto). Dacă Primăria Oradea n-ar fi atras cele 19,6 milioane euro pentru lucrări, fortăreaţa risca să se năruie. Spre norocul orădenilor, a reînviat! Cetatea şi-a redeschis parţial porţile în vară, la Zilele Sfântului Ladislau, apoi la Toamna Orădeană şi acum, din nou, cu ocazia Târgului de Crăciun. Cu fiecare prilej, orădenii au asaltat-o în număr mare, curioşi să o redescopere.

Pe 21 decembrie, aşteptarea ia sfârşit definitiv. Reprezentanţii Primăriei vor pune punct şantierului, iar fortăreaţa va fi oficial inaugurată. Aşadar, muncitorii vor ieşi din Cetate, ca să facă loc turiştilor. Printr-un alt proiect, ce urmează să fie depus spre finanţare, ei vor reabilita şi zidurile fortăreţei, însă în interior şi-au terminat misiunea.

Ca pe vremuri

Fără doar şi poate, lucrările n-au fost uşoare. Meşterii au spus "pas" modernismului şi au folosit tehnici şi materiale similare înaintaşilor. "Nu e uşor să faci tencuială din nisip cu var, fără cimentul care există azi, şi să o pui din mistrie", spune Sim.

Nepricepând acest lucru, unii ar putea acuza că lucrările au fost prost făcute. De pildă, faţada Palatului Princiar, cea mai veche clădire a Cetăţii, este tencuită în valuri, aşa cum era şi în secolul XVII, când principele Gabriel Bethlen a comandat lucrarea.

"Tencuiala vălurită reprezintă o urmă a palatului renascentist. Faţada este netedă doar pe construcţiile ulterioare", explică managerul. Aşa, vizitatorii pot să vadă cu ochii lor cum au trecut epocile peste Cetate. 

Muzeul, încă în lucru

Finalizarea lucrărilor înseamnă că turiştii au acces liber în toată curtea Cetăţii, însă nu şi în clădiri. "Este firesc că nu putem lăsa vizitatorii nesupravegheaţi în interior", spune Sim. În afara tururilor ghidate, vor fi vizitabile doar clădirile deja ocupate, cum sunt atelierele meşteşugăreşti.

Nici Muzeul Cetăţii nu va fi încă deschis, pentru că Primăria mai trebuie să primească avizele de la Ministerul Culturii, în baza cărora să poată angaja specialiştii necesari. Până atunci, publicul va putea să vadă doar o expoziţie temporară, cu obiecte ce descriu istoria Cetăţii.

Cât despre ONG-urile şi unităţile de alimentaţie publică ce vor primi spaţii aici, ele nu au fost încă selectate. "Estimăm că în primăvară spaţiile din cele 8 corpuri vor fi complet ocupate", spune managerul proiectului, Dumitru Sim.

Comori din adâncuri

De asemenea, curtea interioară a palatului princiar va avea o zonă unde săpăturile arheologice continuă, aşa că accesul vizitatorilor va fi restricţionat. "Aceste lucrări se fac din bugetul local, putem să le prelungim fără probleme", precizează managerul.

În ultimii 7 ani, arheologii au scos la iveală rămăşiţe ale bisericii Sfânta Maria Mică (care a funcţionat între catedrala romanică distrusă prin incendiere de tătari în secolul XIII şi cea gotică din secolul XIV), capele, morminte de secol XIII-XIV, dar şi din asediul turcesc din secolul XVII, cioburi, monezi şi bijuterii.

Niciodată nu s-au făcut în Cetate săpături atât de aprofundate. "Ne-am dat seama că poate cunoaştem doar o treime din ce avem în Cetate şi ar fi o greşeală să oprim săpăturile. Merg greu, pentru că este cernută fiecare găletuţă de pământ", explică Sim. Nu este exclus, deci, ca arheologii să mai sape doi, poate chiar trei ani. La final, însă, toate descoperirile de sub Cetate vor fi incluse în circuitul unui arheoparc menit să le arate orădenilor de azi care le sunt rădăcinile.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Parerea unui oradean ...amator.
Cetatea Oradea restaurata, cu fatada cladirii centrale (Palatul princiar,corpul B)tencuita neregulat(valurit) ,intr-o totala distonanta cu stucaturile si ornamentele care dau contur geamurilor , vopsita parca cu un strat de lapte de var , precum erau spoiti peretii cladirilor din ograda unui C.A.P. din vremuri comuniste , . Tot misterul si parfumul unei cetati medievale s-au dus pe...gustul si preferinta .... cui ? A primarului Bolojan,a Construcrorului Salard,a Institutiei Arhitectului Sef(Lipoveanu), a proiectantului?." Nu ! " A mesterilor,care au spus nu,modernismului!!??) ne linisteste managerul Dimitru Sim .Ia auziti ce spune un mare arhitect .." "Cea mai mare problema in procesul de restaurare nu este atat absenta fondurilor,cat penuria fortei de munca specializate.Un proiect de calitate confera si posibilitatea accesarii de fonduri europene. Dar,odata atrasi acesti bani,mai trebuie sa existe si forta de munca specializata in aplicarea tehnologiilor si materialelor compatibile cu arhitectura edificiilor respective. Proiectele de restaurare implica o conlucrare cu numerosi mestesugari :dulgheri,zidari restauritori, ipsosari restauratori, sitari, etc... considera arh. Calin Hoinarescu presedintele Uniunii Nationale a Restauratorilor de Monumente istorice din Romania (UNRM)".Mesterii Constructorului Salard,cate lucrari de restaurare mai au la activ ?"Foarte multe regulamente locale de urbanism pentru zone protejate,sunt deficitare prin gradul de generalizare,care variaza de la restrictii absurde pana la permisivitati de neacceptat"(se aude Dna. Lipoveanu ????), a atras atentia Gheorghe Patrascu,arh.sef al capitalei.Deci,noi dorim sa scoatem la iveala,sa imortalizam numai un cliseu (si acesta nefericit,oribil)din intreaga existenta a acestui edificiu (1077-1952),si anume perioada "inaintasilor din secolul XVII, când principele Gabriel Bethlen a comandat lucrarea" .Am dori sa cunoaste si noi, oradenii,arhitectii, cine sunt " mesterii", care au decis ca ...."Tencuiala vălurită reprezintă o urmă a palatului renascentist. Faţada este netedă doar pe construcţiile ulterioare, explică managerul. Aşa, vizitatorii pot să vadă cu ochii lor cum au trecut epocile peste Cetate." EXTRAORDINAR !!?? Tencuiala valurita si ornamente si stucaturi la geamuri !!?? Dar nu va zgarie pe retina,mai specialistilor....Deci,fatada palatului princiar este vopsita parca cu un strat de lapte de var , precum erau spoiti peretii cladirilor din ograda unui C.A.P. din vremuri comuniste,.....pe bani europeni!!Aceasta este parerea unui amator oradean.
Postat 18 Decembrie 2015, 00:45 de platona
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON