URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 15 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La un meci de baschet în care se joacă finala campionatului, cu trofeul pe masă, abia de strângem 5.000 de spectatori în Oradea Arena. La întrecerile de polo, e lucru mare dacă se duc 500 de privitori. Dar la un meci de liga a III-a de fotbal se bulucesc 10.000 de spectatori și, sunt convins, numărul ar fi fost mai mare dacă lipsa locurilor de parcare și condițiile precare de pe stadion nu i-ar fi țintuit în fotolii pe mulți alți suporteri.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea sindromului de burnout se poate face de către fiecare dintre noi dacă în cadrul muncii considerăm că există condiții care ne pot predispune la stres. Dacă vă simțiți suprasolicitați și aveți impresia că nu mai puteți face față condițiilor de muncă, este bine să faceți o listă cu responsabilitățile și sarcinile de serviciu în ordinea priorităților, stabilind astfel ceea ce efectiv puteți realiza...
03 Decembrie 2018, 18:39

Centenarul Marii Uniri. Istoricul unificării legislaţiei române

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Având în vedere importanţa momentului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, cred că  se impune o scurtă prezentare a procesului de unificare legislativă care a urmat reunirii teritoriale a provinciilor româneşti.

Contrar primei impresii, în sensul că la 1 decembrie 1918 s-ar fi realizat şi o unificare a legislaţiei, acest proces a durat, de fapt, 25 de ani, fiind finalizat doar în 1943.

Anterior Unirii din 1918, în România se aplica Codul de procedură civilă de la 1865 adoptat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, inspirat din Codul de procedură civilă al cantonului din Geneva din 1819 şi din Codul de procedură civilă francez din 1842. Codul a suferit o amplă reformă în anul 1900, ulterior fiind modificat succesiv până la Marea Unire, în 1904, 1905, 1907 şi 1909.

În acelaşi timp, anterior actului de la 1 decembrie 1918, în Ardeal s-a aplicat Legea de executare silită din 1881 şi Procedura civilă ardeleană adoptată prin Legea nr. 1/1911, pusă în aplicare în 15 ianuarie 1915, lege care a înlocuit o serie de dispoziţii de procedură datând din 1868, 1881, 1893[1]

De asemenea, în Bucovina s-a aplicat Codul de procedură civilă austriac din 14 iulie 1895, iar în Basarabia Codul de procedură civilă rus din 1864.

Unificarea legislativă a început practic doar la data de 1 iunie 1928, când s-a extins legislaţia procesuală română în Basarabia, iar la 15 octombrie 1938 s-au extins legile de procedură ale vechiului regat şi în Bucovina, după ce anterior, la 19 mai 1925, a fost adoptată, în România, Legea pentru accelerarea judecăţilor care a pregătit "unirea legislativă".

Această lege prevedea, de exemplu, că recursurile contra sentinţelor definitive ale curţilor de apel din Braşov, Cluj, Târgu Mureş şi Oradea vor continua să fie judecate de acele curţi până la unificarea completă a legilor de procedură cu privire la competenţă şi căi de atac. Această lege s-a inspirat, în mare parte, din procedura austriacă şi maghiară şi a simplificat foarte mult procedura greoaie aplicată în Ardeal conform Legii nr. 1/1911.

Unirea legislativă a fost realizată definitiv abia în 15 septembrie 1943, când au fost extinse toate prevederile Codului de procedură civilă român în Ardeal şi Banat.

 

 


[1] A se vedea V. Cădere, Tratat de procedură civilă, după legile de unificare şi legile provinciale în vigoare, ediţia a II-a, Tipografiile Române Unite, Bucureşti, 1935, p.41.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.606 RON
  • 1 EUR = 4.9772 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON