Barajul de la Tăut: Cea mai mare lucrare hidrotehnică din Bihor a fost recepţionată la doar 4 luni după începerea lucrărilor (FOTO)

În prezenţa directorului general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Nicolae Bărbieru, şi a secretarului de stat din Ministerul Mediului Olimpia Negru, luni dimineaţă a fost recepţionată de către Administraţia Bazinală Ape Crişuri o lucrare realizată în timp record, de numai patru luni: refacerea barajului tip priză de apă de pe Crişul Negru în amonte de Tăut, comuna Batăr.

Barajul a fost construit în anul 1949 pentru captarea unui debit de 3 metri cubi pe secundă, cu rol de apărare împotriva frecventelor inundaţii produse prin viituri pe Crişul Negru, deviind apele în exces prin intermediul unui stăvilar distribuitor de la Tulca, o parte în sistemul de irigaţii Culişer – Barmod, iar alta în sistemul de irigiaţii Canal Colector – aval (spre Salonta). După darea în folosinţă, priza de apă a trebuit reparată în 1952 şi 1955, iar în 1960 chiar reabilitată, funcţionând până în 2010, când o viitură a distrus atât structurile din beton, cât şi echipamentele hidrotehnice.

„În 2012, când am preluat această lucrare de la ANIF (n.r. – Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), expertiza făcută a arătat grave probleme de stabilitate. S-a propus suma de 56 de milioane de ei pentru refacerea ei”, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Nicolae Bărbieru, explicând că desele viituri provoacă anual pagube de circa 1,3 milioane euro.

„Vreau să felicit constructorul, pentru că în 3-4 luni a pus în operă 15.000 metri cubi de beton, ceea ce este o realizare extraordinată”, a adăugat şeful ANAR. De altfel, realizarea este cu atât mai notabilă cu cât priza de apă a fost refăcută în totalitate, lucrarea fiind singura de acest tip în Bihor în ultimii 27 de ani.

Complet refăcut, barajul tip priză de apă va asigura introducerea în canalul Culişer a unui debit de 6,5 metri cubi pe secundă, a subliniat şi directorul executiv al ABA Crişuri, Dorel Dume.

„Pentru noi, fiindcă avem specialişti experimentaţi şi toate utilajele necesare, nu a fost dificil din punct de vedere tehnic. Noi ne-am făcut treaba, am lucrat şi în nici patru luni am reuşit să finalizăm”, a spus directorul general al Repcon, Mircea Nistreanu.

Lucrarea este executată din beton armat, fiind folosite 600 tone de fier şi 15.000 metri cubi de beton, zidul de sprijin având o lungime de 16 metri pe ambele maluri şi o înălţime de 5,7 metri. Valoarea ei a fost cea stabilită încă din 2012, şi anume 56 milioane lei. Investiţia a fost derulată de Repcon cu finanţare proprie, urmând ca ANAR şi Ministerul Mediului să deconteze cheltuielile în perioada următoare.

Pe lângă rolul de protecţie împotriva inundaţiilor pe Crişul Negru, priza de apă de la Tăut asigură şi apa necesară pentru consum în zona Salonta, dar şi refacerea ecosistemului dezechilibrat în urma distrugerii barajului în 2010.