Ce contează - să te naşti bogat sau înzestrat?

Psihologia face mai nou incursiuni în domeniul economic. Mai exact latura genetică a psihologiei, conform unor studii recente. Măsurătorile asupra genomilor copiilor au evidenţiat faptul că înzestrările genetice sunt distribuite în mod echivalent în familiile înstărite şi în cele cu o situaţie materială precară. Cu alte cuvinte, şansa de a deveni înzestrat sau talentat este aceeaşi indiferent de statutul financiar al părinţilor. Lucru deloc surprinzător, deoarece genetica nu ţine cont de fluctuaţia dolarului pe piaţa globală. Dar interesant de observat în acest context este inegalitatea care derivă din statutul financiar al părinţilor respectivilor copii.

Copii mai puţin înzestraţi dar din familii "bune" termină facultatea în număr mai mare decât cei mai talentaţi copii ai părinţilor cu o situaţie materială precară. Dacă ar fi să împărţim o linie dreaptă în patru segmente egale, cu primul desemnând copiii mai puţin înzestraţi genetic iar cu ultima pe cei mai capabili, din acel al patrulea segment doar 24% din cei care termină facultatea sunt progeniturile unor taţi săraci. În mod contrastant, acest segment al minţilor luminate este dominat de o rată de absolvire de 63% reprezentând copiii ce se trag din familii bine dotate din punct de vedere material. În extrema cealaltă a liniei în care primul segment reprezintă abilităţi date genetic mai puţin valoroase, 27% dintre copiii celor cu bani mulţi reuşesc să-şi finalizeze studiile universitare. Ceea ce înseamnă că procentul celor care au posibilităţi materiale dar sunt lipsiţi de o înzestrare genetică promovează studiile universitare într-un procent cu ceva mai mare decât acei copii extrem de dotaţi dar care se trag din familii sărace.

Pe scurt, cercetările afirmă că nu contează dacă ai un copil abil, inteligent şi/sau talentat. Contează mai mult ca acesta să dispună de resursele materiale pentru a reuşi mai departe în viaţă. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că doi copii cu o structură genetică similară dar din familii cu posibilităţi financiare radical diferite vor avea scoruri surprinzător de distanţate unul de celălalt în caz că li se aplică un test de inteligenţă. Asta deoarece părinţii înstăriţi îşi permit să investească mai mult în copiii lor, ceea ce contribuie în mod considerabil la formarea ulterioară a acestora.

Ceea ce afirmă implicaţiile psihologiei genetice în domeniul economiei populaţiei este că a te naşte înzestrat mulţumită hazardului ori genelor moştenite de la părinţi nu devine un predictor al unei vieţi de succes. Banii au un aport mult mai important în acest sens, ceea ce permite unui student bogat dar mediocru să obţină un loc de muncă mai bun şi un viitor mai sigur decât cel al unui student eminent dar sărac.

Excepţiile de la regulă sunt rare, dar există. Însă întrebarea tristă pe care trebuie să ne-o punem este câţi oameni de ştiinţă luminaţi au ratat omenirea din simplul motiv că trăiau cu pâine şi muştar şi de ce avansuri ştiinţifice am fost privaţi până acum ca specie datorită inegalităţilor sociale de ordin financiar.