URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
05 Noiembrie 2018, 13:43

Ce contează - să te naşti bogat sau înzestrat?

Ce contează - să te naşti bogat sau înzestrat? foto generic, lamenteesmaravillosa.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Psihologia face mai nou incursiuni în domeniul economic. Mai exact latura genetică a psihologiei, conform unor studii recente. Măsurătorile asupra genomilor copiilor au evidenţiat faptul că înzestrările genetice sunt distribuite în mod echivalent în familiile înstărite şi în cele cu o situaţie materială precară. Cu alte cuvinte, şansa de a deveni înzestrat sau talentat este aceeaşi indiferent de statutul financiar al părinţilor. Lucru deloc surprinzător, deoarece genetica nu ţine cont de fluctuaţia dolarului pe piaţa globală. Dar interesant de observat în acest context este inegalitatea care derivă din statutul financiar al părinţilor respectivilor copii.

Copii mai puţin înzestraţi dar din familii "bune" termină facultatea în număr mai mare decât cei mai talentaţi copii ai părinţilor cu o situaţie materială precară. Dacă ar fi să împărţim o linie dreaptă în patru segmente egale, cu primul desemnând copiii mai puţin înzestraţi genetic iar cu ultima pe cei mai capabili, din acel al patrulea segment doar 24% din cei care termină facultatea sunt progeniturile unor taţi săraci. În mod contrastant, acest segment al minţilor luminate este dominat de o rată de absolvire de 63% reprezentând copiii ce se trag din familii bine dotate din punct de vedere material. În extrema cealaltă a liniei în care primul segment reprezintă abilităţi date genetic mai puţin valoroase, 27% dintre copiii celor cu bani mulţi reuşesc să-şi finalizeze studiile universitare. Ceea ce înseamnă că procentul celor care au posibilităţi materiale dar sunt lipsiţi de o înzestrare genetică promovează studiile universitare într-un procent cu ceva mai mare decât acei copii extrem de dotaţi dar care se trag din familii sărace.

Pe scurt, cercetările afirmă că nu contează dacă ai un copil abil, inteligent şi/sau talentat. Contează mai mult ca acesta să dispună de resursele materiale pentru a reuşi mai departe în viaţă. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că doi copii cu o structură genetică similară dar din familii cu posibilităţi financiare radical diferite vor avea scoruri surprinzător de distanţate unul de celălalt în caz că li se aplică un test de inteligenţă. Asta deoarece părinţii înstăriţi îşi permit să investească mai mult în copiii lor, ceea ce contribuie în mod considerabil la formarea ulterioară a acestora.

Ceea ce afirmă implicaţiile psihologiei genetice în domeniul economiei populaţiei este că a te naşte înzestrat mulţumită hazardului ori genelor moştenite de la părinţi nu devine un predictor al unei vieţi de succes. Banii au un aport mult mai important în acest sens, ceea ce permite unui student bogat dar mediocru să obţină un loc de muncă mai bun şi un viitor mai sigur decât cel al unui student eminent dar sărac.

Excepţiile de la regulă sunt rare, dar există. Însă întrebarea tristă pe care trebuie să ne-o punem este câţi oameni de ştiinţă luminaţi au ratat omenirea din simplul motiv că trăiau cu pâine şi muştar şi de ce avansuri ştiinţifice am fost privaţi până acum ca specie datorită inegalităţilor sociale de ordin financiar.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON