URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 11 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Iată că ucenicul și-a întrecut maestrul! Cine credea că odată cu plecarea lui Ilie Bolojan de la Primăria Oradea se va așterne liniștea peste oraș, că buldozerele nu vor mai trece prin sufragerii, că picamerele vor fi duse la topit și prin urbe vor zburda exclusiv bicicliști și trotinetiști înecați în clorofilă s-au înșelat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa se jură un personaj dintre cele care, la ordinul încă președintelui Iohannis, au făcut posibilă coaliția PSD-PNL. Nu se numește Gâgă, ci Rareș Bogdan. „Guvernăm împreună, dar nu participăm la treburile coaliției, nu mai există colaborare între noi și PSD”, zicea acesta joia trecută.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine vă gândiți să votați pentru funcția de președinte al României dintre numeroșii candidați?











De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În sistemul de drept românesc, așa cum arătam săptămâna trecută, accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, în prealabil trebuie să bagi, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
01 Septembrie 2024, 09:40

Cartierul grădinilor: Povestea neștiută a cartierului orădean Grădini, conceput de vestitul arhitect Rimanóczy Kálmán jr. (FOTO)

Cartierul grădinilor: Povestea neștiută a cartierului orădean Grădini, conceput de vestitul arhitect Rimanóczy Kálmán jr. (FOTO) În zona dintre străzile Zimbrului și Vagonului mai sunt case ridicate la începutul secolului XX și în perioada interbelică, dar și mai noi, amintind de personalitatea vechiului cartier. Au în față mici spații verzi, iar curțile sunt în spate. Construcțiile originale din perioada de creștere a cartierului au fost completate de altele, în anii 1950-1960 și după 2000. În jurul perimetrului, în anii 1980 au fost desființate vechile străzi și construcții, fiind ridicate noi cvartale de blocuri comuniste
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Unul din cartierele Oradiei, care nu demult a trecut centenarul, este cel din zona bulevardului Ştefan cel Mare. Conceput după principiul "oraşului grădină", atunci la modă în Europa occidentală, a fost creat în anii 1910, s-a extins în interbelic, iar în perioada comunistă a fost parţial sistematizat. 

BIHOREANUL vă arată povestea unui cartier orădean ce se voia etalon în La Belle Époque, dar căruia deceniile tumultoase ce au venit i-au schimbat mult aspectul.

Pe model englez 

La finele secolului al XIX-lea, Oradea se termina la Gara mare şi la Episcopia Romano-Catolică, ultimele case fiind ridicate pe străzile din lunca Crişului (cartierul Rét). Dincolo de actuala stradă Berzei se afla grădina Asociaţiei Economice a oraşului, unde se cultivau căpşuni, struguri şi pomi fructiferi. Pe o bucată a fost amenajat parcul Erzsébet (azi stadionul Iuliu Bodola), iar în vecinătate se afla clădirea Institutului preoţilor romano-catolici.

Istoricul Mircea Paşca arată, în teza sa de doctorat despre Oradea anilor 1900, că iniţiativa dezvoltării unui cartier pe terenul de dincolo de Episcopie a aparţinut arhitectului Rimanóczy Kálmán junior, proprietarul unei suprafeţe mari de teren în zonă, azi delimitate de străzile Lacu Roşu, Cantacuzino, Bârsei şi Ştefan cel Mare din cartierul Rogerius. Acesta a pregătit un proiect pentru un ansamblu de 109 vile destinate clasei de mijloc, parcelele având între 600 şi 800 metri pătraţi. Erau prevăzute dotări de cartier precum şcoală, magazine, post de poliţie şi locuri de joacă. 

Proiectul său a fost aprobat de Primărie în 1910, parteneriatul prevăzând că autoritatea locală avea să realizeze străzile cu toate utilităţile, iar arhitectul să contribuie la construirea trotuarelor şi la plantarea de arbori. Tot Rimanóczy jr. a pregătit şi proiectele de case, inclusiv a sa, istoricul indicând clădirea din colţul actualelor artere Ştefan cel Mare şi Locomotivei (foto), unde ar fi urmat să locuiască.

casa Oradea

Clădirile aveau să fie amplasate în mijlocul parcelelor, înspre stradă putând fi amenajate mici grădini. Era o adaptare locală a mişcării Garden City, promovată de urbanistul britanic Howard Ebenezer în jurul anului 1900, care îmbina urbanul cu ruralul, fiind prietenoasă cu mediul, vizând oraşe complet noi, de mici dimensiuni, dezvoltate concentric, cu servicii publice în centru, drumuri radiale, locuinţe în mijlocul parcelelor şi terenuri agricole pentru necesităţile locale. Totodată, orăşelele-grădină puteau funcţiona în jurul marilor oraşe, pentru reducerea aglomerării acestora.

Plan armonios

În 1910, după aprobarea Primăriei, proiectul Százház Kertváros (Oraşul-grădină cu o sută de case) a lui Rimanóczy era lansat, viitorii locuitori având posibilitatea să obţină un credit pe 35-50 de ani pentru ridicarea caselor, ratele urmând a fi la nivelul unei chirii lunare modice.

Istoricul Péter Zoltán arăta că vilele aveau să fie construite în stiluri diferite, pentru a fi evitată monotonia arhitecturală, structura de rezistenţă trebuia să fie solidă, iar materialele de construcţii şi finisajele de bună calitate. Casele, minimaliste, dar sugerând secessionul prin mici detalii, erau prevăzute cu 2-4 camere, bucătărie şi cămară, iar variantele cu 3 şi 4 camere urmau să aibă şi baie. Arhitectul şi-a propus să pună la dispoziţia celor interesaţi trei variante de proiect în mod gratuit, beneficiarii nefiind, însă, obligaţi să le folosească.

În vara lui 1910 erau deja în construcţie 15 case, iar în anul următor erau introduse utilităţile. Străzile au fost construite paralel, pe două au fost plantaţi arbori şi au fost amplasate chioşcuri pentru ziare. 20 de case au fost construite în 1910-1912, câteva existând şi azi, precum cea de pe strada Locomotivei 13 (foto) sau cea de pe strada Zimbrului 22. Alţi proprietari ai parcelelor au amânat lucrările, în contextul reducerii creditării şi al izbucnirii Primului Război Mondial.

casa Oradea

Străzile purtau nume precum Fülemüle (Privighetorii), Gyöngyvirág (Lăcrămioarei) sau Szegfű (Garoafei).

În creştere

Cartierul Grădini a crescut mult în perioada interbelică. Au fost construite case şi vile pe parcelele deja delimitate, fiind create altele către vest. Străzile existente au fost redenumite de administraţia românească, unele păstrându-se până azi: Ioan Cantacuzino, Traian Lalescu, Michelangelo. În 1931 oraşul se întindea deja până la strada Transilvaniei de azi, chiar şi dincolo de ea, până la calea ferată spre Salonta. Au fost ridicate zeci de case noi, de la imobile din chirpici până la vile cu 2, 3 sau mai multe camere, inclusiv în stil Art deco, precum cea de pe strada Locomotivei 14 (foto).

casa Oradea

În colţul străzilor T. Lalescu şi Hepler (azi Bârsei) a fost construit în 1931 un paraclis, ulterior transformat în biserica romano-catolică Sfântul Iosif. Tot pe Lalescu a fost ridicată şi biserica Sfântul Ierarh Nicolae (Biserica Albastră). În 1927 fusese înfiinţată Parohia Ortodoxă Română Viile Orăzii, iar în 1931 se crea un Comitet de iniţiativă pentru construirea unei biserici în cartier. Comitetul a lansat apeluri către populaţie pentru strângerea fondurilor necesare construcţiei, iar piatra de temelie a fost pusă în 1938. Biserica, ridicată în stil bizantin, în cruce grecească (foto jos), a fost terminată abia în 1952, după ce în prima jumătate a anilor 1940 lucrările au fost sistate.

Bombardamentele americane asupra Oradiei din 6 septembrie 1944 au afectat şi cartierul, aflat aproape de ţintele aviaţiei - gara şi depoul de locomotive. În locul caselor lovite au fost construite altele, în anii 1950-1960, până la începutul anilor ’70.

Biserica Oradea

Perspectiva desfiinţării 

Aspectul zonei s-a schimbat sub regimul comunist. Locul avea un caracter parţial industrial încă din interbelic, între străzile Zimbrului şi Bârsei existând o fabrică de ţigle şi una de textile (foto) - Ortex, devenită în 1950 Vasile Roaită, apoi Textila Crişana. În zonă funcţiona şi o linie de tramvai, deschisă în 1930, care făcea legătura între gară şi Episcopia-Bihor, traseu desfiinţat în 1968.

fabrica Oradea

În finalul anilor ’70 şi în anii ’80 a avut loc sistematizarea cartierului Rogerius între străzile Ostaşilor (azi Corneliu Coposu), Transilvaniei şi Proletarilor (acum Bulevardul Ştefan cel Mare). Şantierul avansa dinspre străzile Flammarion şi 16 Februarie (Traian Lalescu), unde în 1978-1979 se construiau blocuri prefabricate şi de garsoniere. În 1980 începea sistematizarea străzii Lacu Roşu, astfel că la începutul deceniului cartierul Grădini era înconjurat de şantiere.

Detaliile prevedeau pentru o etapă ulterioară construirea de blocuri din prefabricate cu patru etaje şi între străzile Locomotivei şi Zimbrului. Totodată, planurile de sistematizare ale bulevardului din 1987 cuprindeau, tot pentru un timp nedefinit, scurtarea străzilor Michelangelo, Locomotivei şi Vagonului pentru construirea celui de-al doilea şir de blocuri dinspre bulevard. Bucata de cartier nu a mai intrat în lucru, probabil fiindcă prioritară era construirea bulevardului.

În prezent, printre vilele antebelice şi interbelice, există şi case noi sau renovate, zona beneficiază de toate utilităţile, iar străzile sunt asfaltate. Un cartier care mai îmbină vechiul cu noul şi cu verdeaţa, semn că denumirea de Grădini este, cât de cât, de actualitate.


ARHITECT PENTRU GENERAŢII
Viaţa şi activitatea lui Rimanóczy Kálmán junior

Rimanóczy Kalman jrOmul din spatele proiectului Cartierului Grădini, Rimanóczy Kálmán junior (foto), a fost fiul lui Rimanóczy Kálmán senior, tot arhitect, care în anul 1867 a fost invitat din Budapesta să lucreze în Oradea, ulterior stabilindu-se aici. Primul său fiu (Kálmán junior; în 1873 se năştea Béla, fratele mai mic) s-a născut în oraşul de pe Criş în 1870, a studiat la Politehnica din Berlin, specializându-se mai departe la Budapesta. 

Datorită inspiraţiei şi talentului său, deschis la curentul secession la modă în Europa începutului de secol XX, a devenit unul dintre cei mai apreciaţi arhitecţi orădeni. Rimanóczy primea comenzi atât din partea statului, cât şi de la oamenii de afaceri locali, pentru a construi clădiri publice şi private, printre care sediul Cercului Catolic (azi Filarmonica de Stat), palatul Finanţelor Publice (viitorul sediu al Consiliului Judeţean Bihor) sau palatul Primăriei. 

Este şi autorul clădirii Baroului de avocaţi, al palatului Apollo, comandat de Primărie, şi al palatului Moskovits Miksa, aflat peste drum. A proiectat şi a construit locuinţa familială din strada Urí (azi Roman Ciorogariu) - azi sediul Episcopiei Ortodoxe, a fost consilier local şi a deţinut o fabrică de ţigle. A lucrat şi în oraşe precum Budapesta şi Triest, murind în 1912, la nici 40 de ani, într-un sanatoriu de lângă Viena.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
sanduivanov aka vasi13
Ai tu pă draq. Nu mai stai 24 din 24 sa postezi dupa locale, dar o sa mai vi cu câteva luni înainte de următoarele locale :::::))))) până atunci Oradea și Bihorul se mai dezvoltă, sper si capul tău.
Postat 03 Septembrie 2024, 11:52 de Sandu2100
sandu
Eu nu-s platit sa postez ca tine, eu am alte ocupatii, am job, am familie. Nu sunt un bulangiu rata ca tine care numai sa stea 24 din 24 pe net ca sa-si exteriorizeze frustrarile si impotenta...
Postat 02 Septembrie 2024, 19:47 de sanduivanov
Continuitate
Precum comuniștii care au distrus cartierul Grădini construind blocuri peste case creînd neplăceri foștilor proprietari (in loc să înființeze un cartier nou la periferia orașului fără a fi nevoie de demolări), așa și azi, zeul betoanelor rade tot ce-i stă în cale pentru Prima, parcări, și alte chestii ce le debitează, crezându-se urmașul lui Rimanoczi. El, împreună cu arhitectul șef, nu fac împreună cât jumate de om normal, valoarea lor fiind egală cu niste excremente.
Postat 01 Septembrie 2024, 16:51 de m70
sanduivanov aka vasi13
Am observat ca după locale nu ai prea comentat, a dat PZD ordin sa nu comentați că poate face Birta alianță cu dracu ::::))))
Postat 01 Septembrie 2024, 15:51 de Sandu2100
Il rezolva bolovanu
Stati ca neocomunistul Bolojan inca il mai poate demola, doar vroia tram trenul sa treaca pe aici, apoi demolasa faca parcari, plus ca in zona se demoleaza stadionul, si cine stie ce dezvoltatori imobiliari au in plan sa faca blocuri, deja la Olosig se face un bloc sau doua intre case. Are grija BOLOVANUL sa distruga toate zonele din oras. Cei de pe dealuri au deja asigurata centura de nord direct printre case ca la Alesd. Nu mai exista liniste si confort in oras, in nici o zona.
Postat 01 Septembrie 2024, 11:24 de sanduivanov
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5521 RON
  • 1 EUR = 4.9759 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON