URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
16 Noiembrie 2018, 11:51

Cancerul de col uterin

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Uterul este un organ situat în pelvis, între vezica urinară şi rect, continuându-se în partea inferioară cu vaginul. Uterul este împărţit în trei porţiuni: superioară (corpul uterin), inferioară (colul uterin), care se deschide la nivelul vaginului şi medie (istmul), de legătură între corp şi col.

Colul uterin are o porţiune denumită exocol, aflată în partea superioară a vaginului, vizibilă la examenul ginecologic cu valve şi o porţiune denumită endocol, care se poate vizualiza numai parţial. Zona de trecere între exocol şi endocol este locul în care debutează majoritatea tumorilor colului uterin.

Incidenţa cancerului de col uterin este semnificativ crescută la femeile din clasele socio-economice inferioare, cu debut al vieţii sexuale la vârstă tânără, parteneri sexuali multipli, istoric de promiscuitate sexuală, număr mare de sarcini şi, nu în ultimul rând, fumătoare.

Prin contrast, este puţin frecvent la nulipare (femei care nu au născut) şi la cele cu viaţă sexuală inactivă. Există peste 20 de tipuri de virusuri papilloma (HPV) asociate cu cancerul de col uterin, deşi rolul agenţilor virali continuă să fie controversat.

Formele incipiente de boală sunt asimptomatice, fiind descoperite numai prin examenul citologic Papanicolau. Pe măsură ce tumora creşte, pacienta poate acuza sângerări vaginale spontane sau la contactul sexual, de cele mai multe ori asociate şi cu o secreţie.

Durerea nu este comună, ea apărând în stadiile avansate şi fiind determinată de o multitudine de cauze: necroza tumorală, inflamaţie pelvină asociată, invazia unui ureter, a vezicii urinare sau a rectului.

Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive) este dat de examenul citologic Papanicolau, iar dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni vizibile pe col, se efectuează colposcopia, metodă care analizează foarte atent suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului cervical. Biopsia ghidată colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul.

Diagnosticul leziunilor invazive este dat de leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin care se biopsiază, eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungeşte spre canalul cervical, examinarea la microscop a materialului excizat punând diagnosticul de malignitate.

După confirmarea malignităţii, evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigaţii uzuale (radiografie toracică, examene de sânge, ECG) şi alte investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină, urografie, eventual cistoscopie sau rectoscopie, dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine).

Cancerul de col uterin confirmat histopatologic se încadrează într-un anumit stadiu. Stadializarea reprezintă încadrarea pe grupe a cazurilor cu aceeaşi gravitate, acelaşi prognostic şi tratament similar. Stadiul I cuprinde bolile limitate la uter (cu prognosticul cel mai bun), stadiile II şi III tumorile extinse în pelvis, în afara uterului, iar stadiul IV cancerele de col invadante în vezica urinară sau rect şi cele cu metastaze la distanţă.

Tratamentul cancerului de col uterin se bazează pe chirurgie şi radioterapie. Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizaţia din lezunile preinvazive) sau radicale, cea mai utilizată fiind histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare) şi limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini). Radioterapia este o metodă de tratament importantă, fiind utilizată ca tratament exclusiv, pre sau postoperator. Se utilizează iradierea externă (cu fotoni, folosindu-se acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea intracavitară, adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului). Pentru stadiile incipiente, radioterapia exclusivă şi chirurgia au rezultate similare. Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical.

ATENŢIE!

Orice femeie care prezintă sângerare vaginală la contactul sexual, hemoragie abundentă şi prelungită în perimenopauză (perioada de instalare a menopauzei şi cea care urmează menopauzei) sau hemoragie anormală înainte de instalarea menopauzei trebuie să se prezinte la medicul de familie sau la specialistul ginecolog pentru completarea investigaţiilor. Cancerul de col uterin trebuie diagnosticat în faza incipientă, reducându-se în acest fel prevalenţa cancerului invaziv şi mortalitatea. Este mai uşor de depistat un cancer de col decât de tratat. Colul uterin este uşor de investigat, astfel încât examenul ginecologic anual oferă posibilitatea diagnosticului leziunilor precursoare şi tratamentul lor adecvat. De aceea se recomandă examenul citologic Papanicolau pentru femeile asimptomatice cu vârsta peste 20 de ani şi pentru cele sub 20 de ani sexual active (se fac 2 teste consecutive anual, apoi cel puţin un test la fiecare 3 ani, până la vârsta de 65 ani).

REŢINEŢI!

Atenţie la prevenirea bolilor cu transmitere sexuală! Se recomandă folosirea prezervativului în cazul în care există parteneri multipli. Consultul pacientei cu cancer de col uterin confirmat histopatologic trebuie făcut în echipă chirurg - radioterapeut înainte de începerea oricărui tratament.

Puţină istorie! Denumirea completă a testului Papanicolau este "Babeş-Papanicolau" după numele medicilor care, prin cercetările lor, au dat posibilitatea punerii la punct a tehnicii: Aurel Babeş şi Georgios Papanikolaou. Dr. Aurel Babeş a efectuat primul cito-test în 1926, iar dr. Georgios Papanikolaou a standardizat rezultatele acestui test în 5 clase, în 1928.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4053 RON
  • 1 EUR = 4.8432 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON