Bulgarul care a vândut 35.000 euro falşi grupării interlopului Iuliu Ciorba, identificat şi trimis în judecată

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor, inspectorul principal Alina Dinu a anunţat vineri că poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţi Organizate Oradea - Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor, împreună cu procurorii DIICOT Oradea, l-au identificat pe cetăţeanul bulgar care, în primăvara anului 2010, a vândut 35.000 de euro falşi grupării conduse de interlopul orădean Iuliu Ciorba, pentru a fi plasaţi în România, şi au dispus trimiterea acestuia în judecată pentru sprijinirea unui grup de crimă organizată şi fals de monedă.

"Cetăţeanul bulgar în vârstă de 42 ani a fost cercetat în stare de libertate. El este acuzat că a procurat din Bulgaria suma de 35.450 euro, respectiv 354 bancnote cu cupiura de 100 euro falsă şi o bancnotă cu cupiura de 50 euro falsă, pe care a predat-o membrilor grupării. În cazul în care suspectul va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă între 3 şi 20 de ani", a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

Gruparea orădeanului Iuliu Ciorba a fost trimisă în judecată în cursul anului 2010. Formată din opt persoane, doi bihoreni, trei timişoreni şi alte trei persoane din Caraş Severin, reţeaua a fost reţinută în urma unei ample acţiuni de flagrant organizată de poliţiştii de Crimă Organizată în primăvara anului 2010, în timp ce încercau să plaseze valuta falsă procurată din Bulgaria într-o unitate bancară din judeţul Caraş.

În urma extinderii cercetărilor, poliţiştii au descoperit că reţeaua se ocupa de falsificarea cardurilor de credit, cu care se achiziţionau bijuterii, îmbrăcăminte, băuturi, ţigări sau ceasuri, mărfuri care mai apoi erau vândute.

Ciorba obţinea datele de identificare ale cărţilor de credit de la alţi membri ai grupării, pe care le inscripţiona cu ajutorul dispozitivelor electronice speciale pe benzile magnetice ale cărţilor de credit. Cardurile, astfel falsificate, erau folosite de cei în cauză pentru cumpărături din magazine care comercializau băuturi, ţigări, bijuterii, ceasuri, îmbrăcăminte, cu sau fără complicitatea angajaţilor.

Potrivit unor surse judiciare, gruparea obţinea datele de identificare ale cărţilor de credit folosind atacuri de tip "phishing", adică prin trimiterea unor mesaje electronice, folosind programe de mesagerie instantă sau telefon. Utilizatorul era sfătuit să-şi dea datele confidenţiale pentru a câştiga anumite premii sau era informat că datele respective sunt necesare pentru a reface baza de clienţi, după pierderea datelor originale ca urmare a unor erori tehnice. De obicei, în cazul unor astfel de atacuri, în mesaj era indicată şi o adresă de web care conţine o clonă a site-ului de web al instituţiei financiare.

Ulterior, cardurile falsificate erau folosite inclusiv la terminalele de acceptare a plăţilor electronice instalate la sediile unor firme deţinute de unii dintre membrii grupării. Liderul reţelei recompensa activitatea infracţională a celor 15 suspecţi din subordine cu sume cuprinse între 400-4.000 de lei, în funcţie de "profitul" obţinut.

Valoarea prejudiciului cauzat titularilor de drept ai conturilor de card fraudate de cei 16 suspecţi este estimat la peste 600.000 de euro, cea mai mare parte provenind din conturile unor cetăţeni americani.