Autori de puşcărie: Trei bihoreni "de top" şi-au scurtat pedepsele pentru corupţie scriind cărţi din penitenciar

Viaţa după gratii se dovedeşte, pentru corupţii mai mari sau mai modeşti, o sursă nesecată de inspiraţie. Motivaţia? La fiecare "lucrare ştiinţifică", pedeapsa scade cu 30 de zile.

Scandalul izbucnit din cauza puzderiei de cărţi publicate de puşcăriaşii din România nu avea cum să ocolească Universitatea din Oradea. BIHOREANUL vă prezintă cine sunt cei care s-au "liberat" ca "oameni de ştiinţă", cine le-a girat "cercetările" şi cine le-a publicat "operele".

Genii "ascunse"

Presa centrală a dezvăluit recent cum, profitând chiar de lege, deţinuţi VIP din toată ţara, majoritatea fără nicio preocupare intelectuală, au scos cărţi pe bandă rulantă pentru a-şi reduce pedepsele. Potrivit datelor publicate de Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), din 2007 au fost scoase 426 de titluri în toată ţara, majoritatea după anul 2013, când a fost modificată Legea 254 privind executarea pedepselor privative de libertate, în sensul reducerii pedepselor cu câte 30 de zile pentru fiecare carte publicată. De largheţea legii au profitat, între alţii, Gigi Becali şi Dinel Staicu (cu câte 10 cărţi), Dan Voiculescu (10 cărţi, din care 7 scrise concomitent) şi Dan Diaconescu (5 cărţi).

Potrivit regulamentului ANP, pentru a concepe o lucrare, deţinutul trebuie să aibă o recomandare de la un profesor de specialitate. Astfel, 293 din cele 426 au fost girate de profesori de la universităţi de stat, iar 133 de cei de la universităţi private, toţi fiind prezentaţi generic de Penitenciare drept "coordonatori ştiinţifici".

Amploarea "afacerii" a determinat săptămâna trecută DNA să se autosesizeze, cu suspiciunea că unele lucrări nici nu au fost scrise de pretinşii autori, că unii profesori au dat recomandări pur formale, poate şi pe bani, că editurile au fost complici la frauda intelectuală, iar că unele penitenciare au acceptat-o "fără niciun fel de cenzură".

Recordman la Oradea

Din 2007, deţinuţii din Penitenciarul Oradea au produs doar 5 lucrări ştiinţifice pentru care au şi beneficiat de reducerea pedepsei, puţin faţă de Penitenciarul Rahova, de pildă, ai cărui deţinuţi au publicat peste 50 de titluri doar în 2015! Cel mai prolific "scriitor" bihorean este un fost director adjunct al AJOFM, Alin Horea Silaghi (foto), fost lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice, care a scris trei cărţi, din care două cu fostul comisar al Gărzii Financiare, Sorin Petru Matei.

Primul a fost condamnat la 6 ani de închisoare după ce, împreună cu directorul instituţiei, PSD-istul Ioan Osoianu, a primit o şpagă de 2,1 miliarde lei vechi pentru un caiet de sarcini croit astfel încât AJOFM, care era în căutarea unui sediu, să ajungă chiriaşă a fostului restaurant Bucureşti. Matei a intrat la zdup pentru 4 ani şi 6 luni tot pentru luare de mită, plus înşelăciune şi fals, fiind prins când a primit 1.000 dolari din cei 25.000 ceruţi unei patroane de firmă pentru a-i "ierta" neregulile fiscale.

Gir de la profesori

Silaghi şi Matei au publicat în 2007 volumul "Cercetări şi politici de marketing internaţional", scris în 10 luni, iar în 2009 "Revoluţia internet, e-Economia şi webmarketingul", scris într-un an şi 3 luni. În acelaşi an, de data aceasta singur, Silaghi a scos şi cartea "Marketing electoral", scrisă în nici 5 luni. Toate trei au fost publicate la Editura Universităţii din Oradea. Potrivit Ministerului Justiţiei şi ANP, "coordonatori ştiinţifici" au fost Anca Dodescu, fostul decan de la Ştiinţe Economice, atât singură, cât şi cu Ioana Pop Cohuţ, conferenţiar la aceeaşi facultate.

După izbucnirea scandalului, însă, surpriză: Dodescu (foto), în prezent administrator public al judeţului, neagă că ar fi coordonat lucrările. "Informaţia e incorectă. Coordonatorul este conştient de elaborarea lucrării încă din faza ideii, îi stabileşte structura, bibliografia, o monitorizează şi o revizuieşte", explică profesoara, adăugând că ea nu a făcut aceste activităţi. Admite, în schimb, că a fost unul dintre referenţii celor trei cărţi. "M-a solicitat soţia domnului Silaghi, care mi-a fost coleg la facultate şi este abilitat să elaboreze lucrări în acest domeniu", spune fosta decăniţă.

Diferenţa între un coordonator şi un referent este, într-adevăr, importantă, acesta din urmă întocmind un referat al lucrării pentru a confirma că aceasta are structura necesară publicării şi că respectă unele reguli. "În niciun caz referentul nu răspunde de conţinutul lucrării", zice Dodescu, adăugând că îşi va apăra reputaţia ştirbită de scandal.

Hai liberare!

Până în 2013, când a fost schimbată legea privind executarea pedepselor, "scriitorii" din puşcării nu beneficiau de reducerea a 30 de zile pentru fiecare carte, ci li se socoteau "3 zile executate pentru 2 zile de muncă" prestată la redactarea lucrării, cu condiţia să demonstreze acest lucru în faţa instanţei.

La solicitarea BIHOREANULUI, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Oradea, Adina Bîrda, susţine că nu poate dezvălui cu cât s-au redus pedepsele lui Silaghi şi Matei, aceste informaţii făcând parte din "documentarul penal" al celor doi, care nu este public. Cert e că, de pe urma tuturor beneficiilor, din pedeapsa de 6 ani Silaghi a executat mai puţin de 3, iar Matei doar 2 ani şi jumătate din cei 4 ani şi jumătate ai condamnării.

Opere de 60 de pagini

Din 2009, niciun deţinut orădean nu a mai beneficiat de reducerea pedepsei pe "merite ştiinţifice" până anul trecut, când de prevederile legii a profitat şi Sebastian Secoşan, fostul şef al Protecţiei Consumatorilor Bihor, condamnat la 3 ani pentru o şpagă de 1.400 euro de la comerciantul de etnobotanice Ciprian Iova. Absolvent de electromecanică şi cu masterat în administraţie publică, Secoşan a scăpat de 30 de zile din pedeapsă pentru că în 2014 i-a apărut la Editura Universităţii Oradea volumul "Comportamentul organizaţional", elaborat pe 60 pagini (cu tot cu referinţele bibliografice) într-o singură lună. Potrivit ANP, coordonator ştiinţific i-a fost conferenţiarul Vasile Creţ, de la Universitatea Agora, general MApN în rezevă.

Pentru a-şi scurta şi mai mult şederea la "mititica", Secoşan a recidivat cu încă o lucrare, "Mediul organizaţional şi Comunicarea", care însă nu i-a fost recunoscută de Comisia de Liberare Condiţionată a Penitenciarului, aşa că a fost pus în libertate după 2 ani şi o lună, fiindcă a "economisit" zile prin alte activităţi.

Tot anul trecut şi tot de 30 de zile din pedeapsă a scăpat şi Paul Răzvan Hurban, fiul unui afacerist din Marghita, condamnat la 1 an şi 4 luni de închisoare după ce a lovit cu maşina o pensionară şi a fugit. Lucrarea "Promovarea turismului balnear în municipiul Marghita" i-a apărut la Editura Sitech Craiova, sub coordonarea lectorului Katalin David de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, care, cum se ştie, are un "punct de lucru" la Marghita.

Din puşcărie, despre arest

Poate cel mai spectaculos caz e al fostului poliţist de frontieră Adrian Cristian Marchiş, condamnat la 4 ani de închisoare pentru sprijinirea unor contrabandişti care aduceau prin Borş parfumuri contrafăcute, încarcerat la Timişoara, şi care şi-a scurtat "sejurul" cu 30 de zile datorită lucrării... "Arestul preventiv în legislaţia românească", coordonată de nimeni altul decât decanul Facultăţii de Drept, Valentin Mirişan (foto), concomitent fost şef al Parchetului Curţii de Apel Oradea, acum adjunct.

După izbucnirea scandalului privind lucrarea publicată la Editura clujeană Accent, Mirişan a declarat nu doar că n-a coordonat lucrarea, dar n-ar fi fost nici măcar referent, ci doar a semnat o recomandare pentru a i se permite deţinutului "să elaboreze o lucrare ştiinţifică despre arestul preventiv în legislaţia românească". "Mi-am permis să dau această recomandare deoarece dl Marchiş este licenţiat în Drept. Am considerat că pot recomanda să scrie o carte din domeniul juridic, indiferent de calitatea pe care o deţine", a spus Mirişan, precizând că, odată publicată, n-a văzut niciodată lucrarea.

Pus să explice implicarea colegilor şi a Editurii Universităţii în majoritatea cazurilor din seria "cărţi contra zile", rectorul Constantin Bungău afirmă că a început o investigaţie proprie. Întrebarea la care se aşteaptă răspuns fiind cum au putut deveni şpăgarii, brusc, oameni de ştiinţă?...

DE LA CAP SE-MPUTE
Legislaţie incompletă

Mult mai extins la nivel naţional, în special în închisorile din Bucureşti şi Craiova, scandalul cărţilor publicate pentru reducerea pedepselor scoate la iveală lacunele legislative. Potrivit Legii 275/2006, deţinuţii puteau obţine scurtarea detenţiei cu 3 zile pentru 2 zile executate la elaborarea unei lucrări, dar din 2013 Legea 254 stipulează că deţinuţii scapă de 30 de zile la câte o lucrare. De doi ani încoace, aceasta nu are regulament de aplicare, aşa că penitenciarele se ghidează după o decizie din 2011 a ANP, ce prezintă procedurile pentru scurtarea pedepselor. Dacă până în acel an deţinuţii puteau primi o recomandare din partea unui profesor în orice moment al elaborării lucrării, de 4 ani încoace trebuie să aibă girul unui specialist încă de la începerea acesteia. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că intenţionează să obţină abrogarea articolului de lege ce permite acordarea celor 30 de zile/lucrare.