Declanşată cu circa trei luni în urmă, criza de antitetanos a început să se simtă, din această săptămână, şi în cele mai importante spitale din Oradea. Persoanele care se rănesc cu obiecte tăioase ori ruginite, precum şi cele muşcate de animale, pot să-şi procure dozele de vaccin necesare pentru evitarea complicaţiilor doar de la farmacii, dar nici acestea nu au antitetanos în cantităţi suficiente.
Din prima zi a acestei săptămâni, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea a rămas fără antitetanos. "De o zi nu mai avem nicio doză", a declarat pentru BIHOREANUL managerul unităţii, dr. Gheorghe Carp. "Am avut nevoie azi şi am făcut rost de la Spitalul din Salonta", a mai spus dr. Carp.
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu. "Nu mai avem vaccin antitetanos de câteva zile, motiv pentru care am direcţionat pacienţii care aveau nevoie către Judeţean", a declarat dr. Ovidiu Laurean Pop, managerul de la Municipal.
Partea proastă, în acest context, este că şi Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi-a epuizat stocul de antitetanos. "Noi nu mai putem asigura acest vaccin decât pentru anumite categorii speciale de pacienţi, cum sunt gravidele cărora medicii specialişti le recomandă acest vaccin", spune pentru BIHOREANUL dr. Dorel Ţîrţ, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor.
Potrivit medicilor, criza de vaccin antitetanic s-a generalizat în întreaga ţară cu circa trei luni în urmă, din cauza faptului că Institutul Cantacuzino nu mai produce acest tip de remediu, după ce a rămas fără acreditare.
"Singura soluţie este ca pacienţii care au nevoie şi, bineînţeles, spitalele, să-şi cumpere acest vaccin de pe piaţa liberă. Inconvenientul este preţul foarte mare", spune purtătorul de cuvânt al DSP.
Vaccinul antitetanic se administrează de obicei în urgenţă (la camerele de gardă ale spitalelor), pentru a preveni o infecţie foarte gravă cu bacteria Clostridium tetanii, care se gaseşte în pamant sub forma de spori şi care provoacă tetanosul, o boală care se manifestă prin contractura puternică a întregii musculaturi, având urmări grave, precum rupturile musculare, fracturile osoase, un facies caracteristic numit risus sardonicus şi, în cele mai grave cazuri, oprirea respiraţiei prin paralizia muşchilor respiratori, şi ulterior moartea.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.