URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 26 MARTIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primarul PSD al Sânmartinului, Cristian Laza, a anunțat că a reușit să primească prin programul Anghel Saligny fonduri nerambursabile în valoare de 88 de milioane de lei, pentru a introduce gazul în comună. Asta după ce, atunci când au fost fonduri europene prin POIM pentru așa ceva, comuna lui nu s-a calificat. Omul o spune pe șleau, că au fost privilegiate comunele liberale întrucât cei de dreapta conduc județul.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cele două loturi din Bihor ale Autostrăzii Transilvania, Biharia - Chiribiș (28,55 km) și Chiribiș - Suplacu de Barcău (26,35 km), ar merita denumite - mulțumită tehnocraților din CNAIR, politrucilor care au condus Transporturile, dar și parlamentarilor bihoreni - ale Nesimțirii.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre completările aduse la legislație care prevăd că, în sensurile giratorii, șoferii trebuie să respecte regulile privind circulaţia pe benzi, având obligaţia să semnalizeze din timp părăsirea intersecţiei şi să se asigure?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La finalul anului trecut a fost adoptată fără mare publicitate o lege ce permite reinstalarea radarelor fixe, care de această dată vor avea mai multe „atribuții”, similar camerelor instalate pe drumurile din alte țări europene.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Fumatul este un viciu care produce numeroase boli şi decese, fiind considerat în ţările dezvoltate principala cauză a bolilor prevenibile şi a morţii premature. Numai în SUA apar în fiecare an peste un milion de noi fumători din rândul copiilor şi adolescenţilor. 
05 Noiembrie 2019, 18:01

"100 de voci pentru Tereza Mózes": Mai mulţi elevi vor citi din cartea supravieţuitoarei Holocaustului, la Muzeul Evreilor (VIDEO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea organizează un eveniment deosebit, miercuri, în ziua în care Tereza Mózes, supravieţuitoare a Holocaustului şi autoare a cărţilor "Decalog însângerat" şi "Evreii din Oradea", împlineşte 100 de ani.

În cadrul programului "100 de voci pentru Tereza Mózes", elevii participanţi la proiectul "Ambasadorii Memoriei" vor citi 100 de fragmente din cartea scrisă de Tereza Mózes, "Decalog însângerat", în care autoarea relatează întâmplările din ghetoul din Oradea, respectiv din lagărele naziste. 

Evenimentul va avea loc la Muzeul Istoriei Evreilor, pentru colecţiile căruia Tereza Mózes a donat mai multe obiecte, miercuri, de la ora 14.30.

Originară din Şimleu Silvaniei, Tereza Mózes s-a născut în familia lui Ignác Klärmann şi Mária (Szmuk) cu surorile ei Ibi, Magda, Erzsi şi fratele David (Duci). În anul 1928 familia Klärmann s-a mutat la Oradea, atunci ea avea 9 ani. Aici a urmat cursurile Gimnaziului de Fete Evreiesc, apoi Liceul "Oltea Doamna".

A fost martora schimbărilor petrecute la nivelul oraşului între anii 1928-1944, transformări politice şi sociale, în urma cărora dintr-un oraş primitor, Oradea s-a transformat treptat într-un oraş ostil evreilor. 

Într-o zi de mai în 1944 familia Klärmann a intrat pe poarta ghetoului. La 1 iunie 1944, împreună cu familia ei, a fost deportată din Parcul Rhédey la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare lagăr de exterminare nazist unde "în mai puţin de o oră fuseserăm deposedate de forma noastră omenească (…) Eram de-acum cu totul altele decât la sosire. Nişte Häftlingi umiliţi, deposedaţi de condiţia noastră umană, secătuiţi de energia noastră vitală"– consemnează Tereza Mózes. De aici a fost dusă în lagărele din Letonia: Kaiserwald şi Riga, unde i s-a atribuit un număr: "La ieşire ne-au înzestrat cu numere de evidenţă. Astfel a încetat identitatea noastră de până atunci", relatează Tereza Mózes. Apoi a fost transferată la lagărul din Stutthof. A fost închisă şi la Dörbek, un lagăr din nordul Poloniei. Peste tot a avut de înfruntat spectrul cumplit al selecţiei, însă firea ei tenace, dârzenia şi norocul au ajutat-o să supravieţuiască. 

În anul 1945 a fost eliberată de ruşi, din lagărul de la Guttaw. S-a reîntors acasă după şase luni, timp în care străbătuse Varşovia, Lublin, Cernăuţi, Bielorusia. Viitorul era unul sumbru. "Dacă pe vremuri ne chinuia întrebarea: ce se va întâmpla cu noi? Acum mă cuprinsese, în acelaşi fel, neliniştea: cum vom putea trăi oare mai departe?", mărturisea Tereza Mózes.

În perioada petrecută în Oradea, Tereza Mózes a lucrat timp de mai mulţi ani ca etnograf la Muzeul Ţării Crişurilor. Este stabilită, de mai multă vreme, în Tel Aviv. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.525 RON
  • 1 EUR = 4.9214 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON