"Shopping" anti-criză

Se oglindeşte austeritatea impusă de stat contribuabililor şi în bugetele de achiziţii ale instituţiilor publice? BIHOREANUL a aflat că nu prea...

Dacă unele instituţii din judeţ nu au nici măcar un leu de cheltuit pe bunuri şi servicii, altele şi-au planificat achiziţii care numai de criză nu ţin seama. Există primării care alocă pentru cumpărarea de maşini fonduri mai mari decât pentru cultură şi recreere, la fel cum sunt servicii guvernamentale care cheltuie pentru confortul propriilor salariaţi sume mult peste cele alocate pentru nevoile cetăţenilor.

La început a fost bugetul...

Obligaţia ca instituţiile să-şi planifice achiziţiile a fost instituită odată cu intrarea în vigoare a OG 34 şi a HG 925 din 2006, privind contractele de achiziţii şi de concesiune a lucrărilor, bunurilor şi serviciilor. Cele două acte normative impun ca toate instituţiile să întocmească până cel târziu la finele primului trimestru al fiecărui an un plan de achiziţii care să cuprindă toate lucrările, bunurile şi serviciile pe care intenţionează să le cumpere. Scopul e dublu: pe de o parte ordonatorii de credite să se încadreze în bugete, pe de alta firmele interesate să-şi poată pregăti ofertele în condiţii de concurenţă şi transparenţă care, în final, să ducă la o cheltuire mai economicoasă a banului public.

Una e teoria, însă, şi alta practica. În acest an, deşi oficial este criză, cea mai mare parte a instituţiilor din Bihor fie nu şi-au întocmit planurile de achiziţii, fie le-au făcut strict formal, doar "să fie". Sau, aspect şi mai discutabil, au cuprins în ele cheltuieli exagerate, disproporţionate în raport cu interesul publicului ori complet străine de acesta.

Stimulează industria auto 

La finele lunii trecute, deci într-un moment când planurile de achiziţii pe 2011 trebuiau finalizate, BIHOREANUL a solicitat aceste documente la peste 30 de instituţii ale administraţiei locale şi servicii deconcentrate ale Guvernului. Răspunsuri au dat, însă, abia jumătate din autorităţile contactate. Chiar şi la cea mai fugară analiză a documentelor, sare în ochi faptul că, în pofida austerităţii clamate de guvernanţi, există destule instituţii care cumpără autoturisme, carburanţi, piese de schimb şi accesorii în cantităţi mari.

Campioană este, de departe, Administraţia Bazinală de Ape Crişuri, care intenţionează o suplimentare a parcului auto cu 10%. Concret, deşi are deja 40 de vehicule, mai cumpără încă patru maşini de teren, cu 322.600 lei (75.810 euro). Generoase sunt şi sumele pentru anvelope - 50.000 lei (peste 10.000 euro), piese de schimb (60.000 lei), service şi reparaţii (tot 60.000 lei). Cel mai mult surprinde însă fondul pentru carburanţi, ABA alocând pentru motorină 514.000 lei (121.000 euro) iar pentru benzină alte 168.000 lei (aproape 40.000 euro)!

Toate achiziţiile, deşi valorile sunt mari, urmează să se facă nu prin licitaţii, ci prin cerere de oferte. "Nu sunt cheltuieli mari, lucrăm în cinci judeţe", susţine Gheorghe Stanciu, responsabilul cu achiziţiile al ABA. O socoteală simplă arată totuşi că instituţia a alocat o cotă medie de peste 4.000 de litri de combustibil pentru fiecare vehicul, ceea ce ar însemna, de pildă, ca un Nissan din dotarea proprie să consume în fiecare din cele 365 de zile ale anului, lucrătoare sau nu, câte 11 litri!

Nu doar instituţiile subordonate Guvernului fac achiziţii de maşini, ci şi unele primării. Cea mai mare sumă a alocat-o în acest scop Primăria Marghita: 100.000 lei (23.800 euro). Aparent, n-ar fi mult (cât patru Loganuri) dar în realitate este, deoarece suma e mult peste cea destinată activităţilor de "cultură, recreere şi religie" (numai 61.500 lei) şi peste cea pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare din oraş (doar 37.200 lei).

Şi jurişti, şi avocaţi

Fonduri importante pentru carburanţi are şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, care şi-a propus să consume în acest an nu mai puţin de 6.000 litri de motorină şi 4.000 litri de benzină. Pe lângă faptul că această cantitate e uriaşă în raport cu parcul auto (format din opt maşini), în plan a fost trecută o valoare "din burtă" pentru această achiziţie: doar 13.000 lei plus TVA pentru 10 tone, a căror valoare reală este de cel puţin 45.000 lei.

Un interes deosebit pentru achiziţia de anvelope îl are şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, care vrea să cumpere 70 de "gume", în valoare de 28.000 lei plus TVA. O sumă şi mai mare a alocat-o pentru "întreţinere auto" - 47.120 lei (7.755 euro), la care se adaugă 5.000 de lei plus TVA pentru "consumabile întreţinere auto". Grija pentru autoturisme se reflectă şi în repartizarea a 18.600 lei (2.244 euro) pentru "servicii de parcare auto plus garaje".

Pe de altă parte, deşi APIA Bihor are propriul serviciu juridic, intenţionează să contracteze şi avocaţi, cărora s-a pregătit să le achite 18.600 lei (3.016 euro). Motivul? Responsabilul cu achiziţiile publice, Sarkozi Szabolcs, n-a putut furniza nicio explicaţie în acest sens, găsind una doar pentru achiziţia de anvelope. "Avem 40 de maşini, iar din acest an intră în vigoare noi prevederi ale Codului Rutier, care impun echiparea cu anvelope de iarnă", spune funcţionarul.

Bonus la sănătate

Dacă instituţiile enumerate mai sus pot justifica într-un fel sau altul achiziţiile pe care le fac, nu acelaşi lucru se poate spune despre Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, instituţie creată pentru sprijinirea şomerilor, dar care şi-a fixat în planul de achiziţii cumpărarea de servicii medicale pentru şomeri în valoare de 19.375 lei (4.545 euro), în timp ce pentru propriii angajaţi suma destinată în acelaşi scop este de 24.000 lei (5.630 euro). BIHOREANUL a încercat să afle lămuriri, deoarece funcţionarii oricum beneficiază de asistenţă medicală în baza faptului că sunt angajaţi. Dar fără folos. "Depuneţi o nouă solicitare scrisă", a cerut Mihaela Negrău, de la serviciul de achiziţii, în timp ce directorul Agenţiei, Doru Drăghici (foto), a promis un răspuns prompt, telefonic, fără a se mai ţine, însă, de cuvânt.

Explicaţii ar fi avut de dat conducerea AJOFM şi cu privire la diferenţa dintre suma pentru serviciile medicale rezervate propriilor salariaţi şi cea pentru organizarea cursurilor de reconversie profesională a şomerilor. Alocaţiile pentru cursurile de calificare în multe meserii cu căutare pe piaţa muncii sunt nesemnificative: pentru "formare profesională instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze" - doar 15.000 lei, pentru meseria de asfaltator - 10.000 de lei, pentru tapiţer - tot 10.000 lei. În schimb, AJOFM vrea să angajeze serviciile unei firme private care să ofere şomerilor "consultanţă pentru începerea unei afaceri" în valoare de 150.000 lei, iar pentru "servicii de informare şi publicitate" şi-a rezervat un fond de 26.000 lei. Altfel spus, în loc să cumpere "pâine", achiziţionează "cozonaci"...

Loc pentru trânteli

Dacă la serviciile guvernamentale se remarcă apetitul pentru achiziţia de bunuri şi servicii, în ce priveşte primăriile neregulile pot fi detectate la achiziţia de lucrări. În acest an, de pildă, Primăria Vaşcău alocă pentru înlocuirea unei banale cişmele nu mai puţin de 30.000 lei (7.000 euro), iar Primăria Nojorid poate fi bănuită că "sparge" lucrările de acelaşi tip în mai multe contracte, pentru a evita obligaţia organizării unor licitaţii. Astfel, planul de achiziţii prevede "reabilitare şi modernizare drum Nojorid-Apateu", în valoare de 5,45 milioane lei (1,27 milioane euro), dar şi "continuare modernizare drum Şauaieu" - 400.000 lei (93.000 euro) şi "continuare reabilitare drum Livada - 1,1 milioane lei (256.000 euro). Fiecare lucrare va fi atribuită prin procedura cererii de oferte, deşi dacă erau licitate deschis costurile puteau fi mai mici datorită concurenţei dintre firme.

Un exemplu similar îl furnizează şi Primăria din Rieni, care are trei angajaţi la compartimentul de achiziţii publice, dar al cărei plan de achiziţii nu cuprinde decât denumirea lucrărilor şi data estimată pentru începerea lor, nu şi preţurile estimate. Şi aici, "defrişarea păşunii comunale" a devenit o lucrare, iar "curăţarea păşunii comunale" o alta, diferită, ambele urmând să fie atribuite prin "încredinţare directă", adică prin alegerea directă a unei firme anume.

Fruntaşe codaşe

Deşi sunt cele mai importante instituţii ale administraţiei publice locale, nici Primăria Oradea şi nici Consiliul Judeţean Bihor nu se pot lăuda cu corectitudinea şi transparenţa întocmirii planurilor de achiziţii. Primăria Oradea este singura instituţie din tot judeţul care a afişat pe site acest document, numai că în el sunt prevăzute doar listele cu investiţii, nu şi cu cheltuielile materiale pentru funcţionare.

La Consiliul Judeţean situaţia e şi mai albastră: planul nu a fost postat pe site pentru simplul motiv că nici nu este gata. "Colegii de la Direcţia Tehnică mai au de calculat câteva achiziţii de lucrări la drumuri şi poduri, astfel că planul de achiziţii va fi făcut public doar după finalizarea lui", spune purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mircea Jacan. Numai să nu fie la calendele greceşti, după ce achiziţiile atent planificate se vor şi fi încheiat...

Instituţiile din Bihor care se abţin în acest an de la achiziţii sunt puţine, la fel şi cele care au decis să cumpere doar strictul necesar pentru a putea funcţiona. Astfel, Direcţia pentru Agricultură şi Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale nu achiziţionează în acest an decât combustibili, servicii de curăţenie a birourilor şi produse de papetărie. Cele mai economicoase sunt, însă, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale şi Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului. AJPS are un buget de achiziţii ce abia depăşeşte 30.000 lei şi care plafonează până şi valoarea unui pix la 1,5 lei, iar fostul OPC şi-a propus să cumpere articole de papetărie de numai 254 lei, iar produse de curăţenie de doar 110 lei.