"Pelicani" în goană după bani : Şefii de la Spitalul Judeţean şi Pelican se războiesc pe banii bolnavilor cronici

Zicala potrivit căreia corb la corb nu scoate ochii descria până nu demult la perfecţie modul în care medicii se "acoperă" unii pe alţii de fiecare dată când sunt învinuiţi de neglijenţă ori pricepere, deşi înăuntrul castei se bat între ei, pe pacienţi, ca chiorii.

Cutuma tocmai a fost încălcată însă de managerii a două spitale emblematice din Oradea, care se acuză reciproc, la scenă deschisă, de o lăcomie motivată ipocrit prin grija pentru pacient. Ostilităţile le-a deschis doctorul Ovidiu Cacuci, managerul spitalului privat Pelican, nemulţumit că omologul său de la Judeţean, dr. Gheorghe Carp, vrea să ia toţi banii repartizaţi în Bihor pentru trei din cele opt programe naţionale de sănătate, adică 41,34 milioane lei dintr-un total de 43,84 milioane, minţind că medicii din subordinea sa pot îngriji toţi bolnavii cronici de diabet, oncologie şi ortopedie. "A falsificat actele depuse la CAS!", îl învinuieşte Cacuci pe Carp. "Îl dăm în judecată!", răspunde Carp, susţinând că, dimpotrivă, "Pelicanii" falsifică date pentru a obţine bani publici nemeritaţi.

BIHOREANUL vă prezintă culisele unei bătălii ce va fi "arbitrată" de CAS Bihor chiar săptămâna aceasta, având ca miză nu doar banii, ci şi soarta a 50.000 de bihoreni cu boli cronice, pentru care tratamentul se acordă prin programele naţionale de sănătate.

Privaţi de bani publici

La începutul anului, ministrul Sănătăţii anunţa că vrea ca spitalele private să nu mai beneficieze de niciun leu din banii cu care asiguraţii cotizează obligatoriu prin CAS la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate, motivând că acestea ar trebui să se finanţeze exclusiv din asigurările private. În cele din urmă, după ce reprezentanţii acestora au avertizat că asigură şi servicii pe care sistemul public nu le poate furniza în unele zone ale ţării, ministrul a renunţat la radicala măsură. Lovitura pentru spitalele private vine, însă, acum, după ce la nivelul întregii ţări negocierea contractelor-cadru dintre spitale şi Casele Judeţene ale Asigurărilor de Sănătate s-a încheiat, începând împărţirea fondurilor alocate de la Minister, tot prin CAS-uri, pentru programele naţionale de sănătate.

Motivul? În baza HG 124/2013 privind Programele Naţionale de Sănătate (PNS) pe anul în curs, ministrul a emis un ordin ce avantajează spitalele publice. "Implementarea PNS se derulează prin unităţile publice furnizoare de servicii medicale şi prin unităţile private acolo unde capacitatea furnizorilor publici este excedată", spune Ordinul 190/2013. În rest, contractarea serviciilor ce vor fi acordate bolnavilor cronici în cadrul celor opt PNS (pentru monitorizarea paraclinică tip PET-CT, tratarea afecţiunilor oncologice şi cardiologice, diabetului, bolilor rare şi endocrine, pentru transplanturi şi protezările ortopedice) se face după un singur criteriu: dovada că unităţile medicale au specialişti în aceste domenii.

Atentat cu şpagă

La finele lunii trecute, după ce spitalele au depus la CAS Bihor documentaţiile în vederea accesării fondurilor, managerul Spitalului Pelican a surprins întreaga suflare medicală, dar şi pacienţii care ştiu cum funcţionează programele, printr-un gest nemaiîntâlnit. Într-un articol publicitar, marcat ca atare pe prima pagină a Jurnalului bihorean şi intitulat "Atentat la sănătatea bihorenilor", dr. Ovidiu Cacuci declara război omologului său de la Judeţean, dr. Gheorghe Carp. Fără a-i preciza numele, afirma că acesta "a depus la CAS Bihor o informare falsă şi extrem de periculoasă pentru asiguraţi, cum că poate asigura toate consultaţiile şi tratamentele bolnavilor cronici, şi prin urmare spitalele private nu mai trebuie finanţate pentru programele naţionale. Din cauza acestei grave dezinformări, aducem la cunoştinţa bihorenilor că se riscă sănătatea şi viaţa bolnavilor cronici", susţinea şeful de la Pelican.

Potrivit lui Cacuci, Judeţeanul "nu reuşeşte să se achite de obligaţiile pentru programele naţionale de sănătate, fiindcă pacienţii sunt puşi pe liste de aşteptare, numărul medicilor e mai mic faţă de solicitări, iar preluarea bolnavilor de la Pelican, în jur de 20% din totalul pacienţilor cronici din judeţ, ar presupune o aglomerare şi mai mare la Judeţean, care nu va face faţă solicitărilor". Concluzia? Celor 30.000 de diabetici, celor 19.000 de bolnavi oncologici, plus bihorenilor care au nevoie de protezări ortopedice (câteva sute de persoane), "li se va îngrădi accesul la tratamente", tocmai pentru că se vor putea adresa numai medicilor de la Judeţean, unde vor fi cozi interminabile, iar specialiştilor de la Pelican doar contra cost.

"Ne exprimăm speranţa că CAS şi DSP să analizeze corect situaţia şi să o gestioneze în favoarea pacienţilor, nu în funcţie de şpagă şi de interese de partid", încheia administratorul Spitalului Pelican, sugerând că medicii de la Judeţean, conduşi de un membru PNL, cum e Carp, pot mitui ori presa conducerea CAS ca aceasta să favorizeze spitalul public...

Medicii de la Judeţean, depăşiţi!

Întrucât niciun medic nu a mai recurs vreodată la un asemenea gest, dar mai ales pentru că situaţia prezentată, dacă ar fi reală, ar echivala cu o crimă, BIHOREANUL a încercat să afle de la managerul Cacuci pe ce se bazează avertismenul potrivit căruia, dacă nu toţi, o parte însemnată a celor 50.000 de bihoreni cu boli cronice ar putea rămâne fără tratamente.

"Judeţeanul are 8 medici diabetologi, noi avem 6. Cozi sunt şi la noi, şi la ei, dar în condiţiile în care doar ei ar primi fonduri pentru diabetici, bolnavii ar face cozile de acolo şi mai mari", afirmă Cacuci. Argumentul? "Conform normelor legale, un medic poate consulta doar 4 pacienţi pe oră. Dacă toţi medicii de la Judeţean ar lucra numai în ambulatoriu, fără să mai aibă şi activitate spitalicească, tot nu ar putea asigura 120.000 de consultaţii pe an pentru cei 30.000 de diabetici, ci cel mult 60.000 de consultaţii", susţine şeful de la Pelican, întrebându-se retoric: "Dacă acum sunt depăşiţi, cum pot asigura serviciile pentru toţi bolnavii din tot judeţul?".

În ce priveşte situaţia pe PNS pentru ortopedie, Cacuci e şi mai revoltat. "Judeţeanul are 3 ortopezi care pun proteze, iar noi avem 6. Cei de la Judeţean nu fac decât protezări de şold şi de genunchi, dar noi facem şi de cot, şi de gleznă, şi implanturi de coloană vertebrală. Cum pot spune ei că acoperă totul dacă unele tipuri de protezări nu le fac deloc?". În plus, susţine Cacuci, dacă Judeţeanul ar pune "monopol" pe PNS pentru ortopedie, banii publici aferenţi acestui program, în loc să fie mai bine gestionaţi, ar fi risipiţi. "Noi cumpărăm aceleaşi proteze, de la acelaşi producător, ca şi Spitalul Judeţean, dar cu 10% mai ieftin. Deci la bani mai puţini putem face mai multe protezări".

Să se verifice!

Situaţia ar fi aceeaşi şi în ce priveşte PNS pentru oncologie. Grav este, susţine Cacuci, că dr. Carp l-ar fi încurajat şi pe managerul Spitalului Municipal, dr. Ovidiu Pop, să declare la CAS că poate acoperi la Centrul Oncologic necesităţile pentru bolnavii oncologici din tot judeţul, deşi nici acest lucru nu ar fi real. "În Bihor, numai la Pelican se fac operaţii laparoscopice de cancer şi colonoscopii", spune Cacuci.

Concluzia? "Capacitatea Judeţeanului, ca şi a Municipalului, de a asigura PNS este clar excedată, chiar dacă managerii acestora declară că pot asigura toate serviciile. Voi cere ca o comisie specială să verifice documentaţiile şi să ia măsuri în consecinţă", a încheiat administratorul de la Pelican. Nu pentru banii care nu ar mai intra în spitalul privat, susţine el, ci pentru pacienţi. "Nu miza financiară contează, căci pentru un diabetic se primesc doar 2.000 lei pe lună, ci dreptul pacienţilor de a fi trataţi. Dacă vor face cozi la Judeţean, îşi vor primi tratamentele cu întârziere şi li se riscă nu doar sănătatea, ci şi viaţa".

Cât despre povestea cu şpaga, Cacuci afirmă că a pomenit-o în textul publicitar cu un alt înţeles: "Dacă oamenii vor face cozi într-un singur loc, pentru a nu sta la rând sigur vor sări cu "atenţii" pentru medici..."

Revenire la normal

Confruntat cu acuzaţii pe care nimeni nu i le-a mai adus vreodată, managerul Spitalului Judeţean susţine că iniţial a fost tentat să ignore gestul doctorului Cacuci, însă cel mai probabil îl va chema în faţa justiţiei. "Ne gândim serios să-l dăm în judecată", zice dr. Gheorghe Carp. "Uite cine vorbeşte! Anul trecut le-a stabilit alocări preferenţiale însuşi preşedintele Casei Naţionale de Sănătate, Lucian Duţă, deşi pe lege banii trebuie împărţiţi de CAS Bihor, fără influenţe şi intervenţii de la Bucureşti!", dezvăluie Carp.

Afirmând că înainte să depună la CAS documentaţiile pentru PNS i-a consultat pe şefii de secţii, care l-au încredinţat asupra capacităţii de a asigura serviciile prevăzute, managerul Judeţeanului susţine că cei care mint sunt, de fapt, reprezentanţii Spitalului Pelican. "Datele lor sunt inexacte. Ei nu au 6, ci 4 diabetologi, iar noi nu avem doar 3, ci 7 ortopezi. Municipalul are 7 oncologi, faţă de unul singur cât au ei". Aşadar, spitalul privat e cel care nu are specialişti suficienţi. Mai mult, susţine Carp, "Pelicanii" dau dovadă de impostură declarând pe site-ul spitalului că şi-au asigurat serviciile unor medici care, în realitate, nu mai prestează acolo de 2-3 ani, ca de pildă oncologii Simona Mihuţiu, Szabo Edina şi Elisabeta Pătcaş, diabetologul Corina Moldovan ori anatomopatologul Ovidiu Pop (foto) (manager la Municipal!).

În ce priveşte faptul că Judeţeanul ar achiziţiona proteze mai scumpe decât Pelican, directorul neagă: spitalele publice fac achiziţiile prin licitaţii, iar conform legii cele private sunt obligate să nu depăşească preţurile obţinute de acestea. "Nu e cazul ca cei de la Pelican să se laude cu protezări de gleznă, pentru că acestea se fac foarte rar, iar restul procedurilor sunt executate în mod curent şi de medicii noştri. Asta ca să nu mai zic că la noi vin pacienţii nemulţumiţi de felul în care au fost trataţi la Pelican, nu invers", încheie Carp.

Pelican, în eroare

Dincolo de acuzele pe care şi le aruncă cei doi manageri de spitale, responsabila CAS Bihor cu contractarea serviciilor PNS, dr. Elena Moldoveanu (foto), confirmă că miza financiară, despre care managerul Spitalului Pelican afirma că nu este mare, e totuşi considerabilă: pentru programul de diabetologie Bihorul va avea anul acesta 25,70 milioane lei, pentru oncologie 14,96 milioane, iar pentru ortopedie 0,68 milioane. Altfel spus, cele trei programe "valorează" peste 94% (41,34 milioane) din totalul fondurilor (43,84 milioane) alocate în judeţ pentru toate cele opt PNS.

Precizând că etapa verificării de către o comisie de coordonare a documentaţiilor depuse de spitale la CAS s-a încheiat, urmând ca în săptămâna de după Paşti să fie invitaţi managerii pentru a-şi susţine poziţiile în faţa unei comisii de contractare, dr. Moldoveanu afirmă că a fost surprinsă de gestul şefului de la Pelican. "M-a mirat, dar îl înţeleg că-şi apără interesele spitalului".

Potrivit acesteia, managerul de la Pelican a comis însă cel puţin două erori. În primul rând, pentru că deşi există o limitare a numărului de pacienţi pe care îi poate consulta şi cărora le poate elibera reţete un medic într-o oră (maximum 4), "de la regulă sunt exceptaţi tocmai bolnavii cronici cuprinşi în programele naţionale de sănătate". Motivul e simplu: aceştia sunt pacienţi cunoscuţi, iar medicii îi văd periodic pentru a le evalua starea şi a le elibera reţete, nu pentru investigare şi diagnosticare.

În al doilea rând, în ce priveşte protezarea, pot fi luate în calcul la repartizarea banilor doar protezele de genunchi şi de şold, pe care le fac în egală măsură Judeţeanul şi Pelicanul, fiindcă doar acestea au fost raportate de ambele spitale la Registrul Naţional de Endoprotezare. "În evidenţele RNE Spitalul Pelican nu apare cu nicio protezare de gleznă, de umăr, de cot sau cu implanturi de coloană vertebrală".

Aşa stând lucrurile, directoarea adjunctă a CAS afirmă că gestul lui Cacuci, oricât de vehement este, nu va exercita nicio presiune asupra colegilor săi care decid săptămâna aceasta alocarea banilor: "Vom judeca toţi furnizorii de servicii medicale cu aceeaşi unitate de măsură". Semn că şeful Spitalului Pelican s-ar putea să se aleagă nu cu banii pe care miza ci, dimpotrivă, cu un proces care îi va şifona şi mai mult imaginea. Şi, poate, şi conturile...

PUBLIC vs. PRIVAT
Sămânţa de scandal

Bătălia pe banii PNS face parte din conflictul generalizat între spitalele private şi cele publice, având ca miză cele 8 miliarde euro strânse anual de CAS din contribuţiile la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi împărţite prin aşa-numitele contracte-cadru. Ministrul Eugen Nicolăescu afirma în luna ianuarie că nu e normal ca banii să fie împărţiţi şi spitalelor private, care ar trebui să se finanţeze doar din asigurările private, mai ales că acestea "au beneficiat ani întregi de mecanisme de finanţare preferenţiale, sumele decontate acestora fiind negociabile şi nu fixe, ca în cazul spitalelor publice".

Arătând că sistemul public tratează anual 3 milioane de pacienţi internaţi, iar cel privat doar 59.000, ministrul spunea că privaţii au luat totuşi circa 10% din banii FNUASS. El dădea ca exemplu chiar Spitalul Pelican, care în 2012 a primit 9,84 milioane lei, adică 17,5% din bugetul Spitalului Judeţean, care primise 70,56 milioane lei, asta deşi Judeţeanul internase pe 1.007 paturi 46.000 de pacienţi, iar Pelicanul avusese pe cele 87 de paturi 4.000 de pacienţi.

La acea vreme, unul dintre acţionarii Pelicanului, dr. Adrian Maghiar, îl acuza pe Nicolăescu de comunism, iar dr. Ovidiu Cacuci afirma că acest spital oferă servicii pe care spitalele publice nu le asigură, dar şi că la spitalul privat nu se ia şpagă, ceea ce nu se poate spune despre medicii din sistemul public.

Faptul că în anii trecuţi Pelicanul a primit prin CAS mai mulţi bani pentru un pacient decât orice spital public din Bihor rămâne totuşi o certitudine. "Tariful pe caz ponderat a fost în 2011 de 2.200 lei pentru Pelican, iar pentru Judeţean 1.100 lei", spune Carp, susţinând că situaţia se va echilibra acum uşor, Judeţeanul urmând să primească 1.600 lei.