Zeci de orădeni, majoritatea oficialităţi şi militari, dar şi copii cu steguleţe tricolore şi revoluţionarul Nicolae Bonchiş cu Tricolorul găurit în mijloc, au luat parte luni la festivităţile ocazionate de Ziua drapelului naţional al României
Ceremonia militară şi religioasă a început la ora 10.30, cu oficierea slujbei de sfinţire a drapelului naţional care a avut loc la Biserica cu Lună, după care alaiul s-a mutat în faţa Primăriei pentru întâmpinarea Tricolorului adus de o gardă militară.
Cu această ocazie, subprefectul Iulius Delorean şi conferenţiarul universitar Alina Stoica din cadrul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării au ţinut în faţa asistenţei alocuţiuni cu privire la importanţa momentului.
"Ca simbol al naţiunii române, tricolorul a apărut în secul XIX pe pânza drapelului revoluţiei lui Tudor Vladimirescu", a spus Stoica.
De altfel, Ziua drapelului a fost instituită prin Legea 96 din 1998 pentru a marca ziua de 26 iunie 1848 când guvernul revoluţionar a declarat Tricolorul, cu culorile roşu – galben – albastru, împărţite în mod egal pe principiul egalităţii şi dispuse în sus pentru a semnifica verticialitatea, drept drapel naţional al tuturor românilor.
Festivităţile de luni au mai cuprins momentul solemn al sărutării drapelului de către oficialităţile judeţului, toate de rang secund, precum subrefectul Iulius Delorean, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Traian Bodea, şi viceprimarul Florin Birta. Au mai sărutat Tricolorul episcopul ortodox Sofronie Drincec şi comandantul Garnizoanei Oradea, colonelul Viorel Buhaş.
Ceremonia s-a încheiat cu înălţarea drapelului naţional pe catargul din faţa Primăriei şi defilarea gărzii de onoare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.