Bihoreanul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului, spune că o inspecţie detaliată făcută în parcurile naturale din România a scos la iveală că Parcul Apuseni este în topul celor cu probleme de administrare.
"Există o evaluare, nu numai pe parcurile din Bihor, şi sunt câteva parcuri cu probleme. Apuseniul este în top pentru că este restant cu planurile de management, cu regulamentul de funcţionare, cu colaborarea cu partenerii pe care ar trebui să-i aibă alături, cu mecanismul de turism. Va fi un raport foarte detaliat de peste 300 de pagini al instituţiilor care au făcut inspecţie în zona parcurilor, şi din păcate există multe deficienţe care trebuie remediate", a declarat Lascu vineri, la Oradea, într-o întâlnire cu jurnaliştii locali.
Lipsă acută de comunicare
Oficialul s-a arătat nemulţumit de modul în care Administraţia Parcului Natural Apuseni gestionează zona, unde recent comisarii de mediu au şi identificat mormane uriaşe de gunoaie îngropate deliberat în pământ. Mai mult, gunoaiele au fost îngropate acolo de autorităţile publice locale, primăriile din Budureasa, Bunteşti şi Lunca fiind amendate pentru asta.
Totuşi, Lascu spune că problema este mai vastă şi nu ţine doar de amendarea unor primării. "Cred că mecanismul de conştientizare nici într-un caz nu este amenda. Din păcate, Padişul este foarte prost gestionat. Faptul că acel Consiliu Consultativ format din primarii zonei, din Gardă, APM, Romsilva nu s-a întrunit de câţiva ani spune foarte multe lucruri, nu există comunicare în primul rând. Faptul că deşi există mecanisme prin care puteau să definească foarte bine zonele de campare, încă din anul 2000 le-a fost pus la dispoziţie un proiect cu planul de situaţie, cu zone de campare identificate şi nu s-a mişcat nimic, iar spune foarte mult. Faptul că s-a construit o mega-şosea care merge în inima Apusenilor şi ea nu a fost mobilată şi cu sistemul de colectare a deşeurilor, iar spune foarte mult", a mai spus Lascu, arătând astfel că degeaba e bun drumul de Padiş, dacă pe el nu urcă şi maşinile pentru colectarea deşeurilor.
Soluţia pentru problema gunoaielor din parcul natural este, în opinia acestuia, ca primăriile, alături de Consiliul Judeţean şi de administrator să introducă trasee de colectare a deşeurilor în aria protejată.
Ecoturism sau turism de sinucidere?
Secretarul de stat a mai vorbit despre recent înfiinţata Agenţie Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care, printre altele, va căuta administratori pentru ariile naturale protejate care nu au în prezent custozi, iar dacă nu îi va găsi, va prelua acestă misiune. De asemenea, ANANP va face şi evaluarea modului în care actualii custozi ai ariilor protejate îşi fac treaba, urmând ca, dacă se va constata neîndeplinirea obligaţiilor, să rezilieze contractele.
Viorel Lascu a mai spus că aria protejată Pădurea Craiului are şanse să devină primul parc natural regional din România, dacă toţi cei 19 primari de pe teritoriul său vor şti "să creeze mecanisme complementare, nu concurenţiale", adică să colaboreze pentru a atrage turişti. "Sunt 500.000 de ecoturişti pe piaţa europeană, care doresc să vină în sălbăticie. România este Edenul Europei în sălbăticie", a spus Lascu.
Ca aceşti turişti să vină în Bihor, e nevoie însă să aibă o infrastructură adecvată, ba chiar şi o cursă aeriană din zonele din care ei provin, precum Germania ori nordul Europei. "Dacă vrem să promovăm un turism de sinucidere sau paragină, suntem buni", a concluzionat oficialul.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.