Vină fără vinovaţi: Procurorii au clasat, în taină, dosarul incendiului care a mistuit Palatul episcopal din Oradea

Palatul Episcopiei Greco-Catolice din centrul Oradiei, cuprins de un incendiu devastator în urmă cu doi ani, este în plină reabilitare, constructorii finalizând până acum acoperişul şi, în mare parte, exteriorul clădirii. Costurile sunt imense. Doar pentru acoperiş Primăria a plătit 7,9 milioane lei, iar faţada a costat 1,7 milioane lei, în timp ce pentru restaurarea migăloasă a interiorului arhitecţii apreciază că vor fi necesari peste 14 milioane lei.

Cine poartă vina dezastrului de acum doi ani? Concluziile expertizelor dispuse în timpul anchetei penale arată că focul a fost generat de mai multe încălcări ale normelor de prevenire şi apărare împotriva incendiilor, pentru care, însă, procurorii n-au mai căutat vinovaţii, clasând în taină cazul, în februarie, pe motiv că faptele sunt prescrise.

Incendiu în anchetă

Cercetările privind incendiul care a mistuit acoperişul palatului şi o parte din etajul 1 au fost începute pe 26 august 2018, la câteva ore după intervenţia celor peste 100 de pompieri care l-au stins. Încă de atunci indiciile conturau ipoteza că sinistrul fusese generat de un scurtcircuit la instalaţia electrică.

Cu o oră înainte de izbucnirea flăcărilor, un turist postase un filmuleţ cu "un joc de lumini" pe faţada dinspre Piaţa Unirii, iar un localnic filmase scântei spre strada Episcop Mihai Pavel, în condiţiile în care episcopul Virgil Bercea susţinea că imobilul nu avea curent şi luminile ambientale nu funcţionau.

În prima fază, procurorii Parchetului Oradea au deschis o anchetă pentru fapte de distrugere, după care, în iulie 2019, încadrarea juridică a fost schimbată în distrugere din culpă, faptă la care pe 30 august s-a adăugat încă una, de executare a unor lucrări neautorizate.

"Acarii" Păun

La solicitările repetate ale BIHOREANULUI, procurorii au comunicat informaţii doar cu privire la cercetările ce vizau infracţiunea de distrugere din culpă, unde aveau doi suspecţi, angajaţi ai societăţii Electrica. Ambii au fost membri ai echipei de intervenţie care în seara de 25 august, cu puţin timp înainte de incendiu, fusese chemată de un orădean pe strada Episcop Mihai Pavel ca să repare un corp de iluminat public din dreptul Palatului, fiindcă scotea scântei şi flame.

Care a fost greşeala lor? "Înnădirea a doi conductori electrici şi inversarea polilor curentului electric, activităţi care au condus la înlăturarea nulului de protecţie pe instalaţia de iluminat public stradal de la locul de înnădire până la instalaţia electrică a Palatului Episcopal Greco-Catolic şi la declanşarea incendiului care a distrus parţial imobilul", au transmis anchetatorii în decembrie anul trecut.

Informaţiile apar acum şi în ordonanţa de clasare a dosarului, dar cu menţiunea că cei doi electricieni au comis dandanaua fără să ştie. Asta pentru că, zic anchetatorii, nici ei şi nici şefii lor nu fuseseră informaţi că la respectivul corp de iluminat era racordată şi instalaţia pentru iluminatul arhitectural al palatului. "Suspecţii nu au putut să prevadă urmările faptelor lor, respectiv că prin activităţile de intervenţie şi reparaţie se va declanşa un incendiu", se arată în ordonanţă.

Iluminat neautorizat

În opinia anchetatorilor, incendiul a fost provocat de instalaţia de iluminat arhitectural, care s-a realizat pe lângă lege şi a fost racordată la reţeaua de iluminat stradal fără avizul Electrica, informaţie ascunsă pe tot parcursul anchetei şi care explică, acum, pentru prima oară, motivul pentru care anul trecut procurorii au extins cercetările pentru fapta de executare fără autorizaţie a unor lucrări de construcţie.

În ordonanţa de clasare, Parchetul citează concluziile unei expertize tehnice realizate pe 18 decembrie 2018 conform căreia lucrarea s-a făcut prin "încălcări ale unor norme tehnice stabilite prin acte imperative în materie de protecţie împotriva incendiilor". Potrivit expertului, "nu s-a executat proiect pentru iluminatul elementelor de arhitectură de exterior, partea de instalaţii electrice executându-se de persoane fără calificare", "nu s-a întocmit proiect pentru traseul cablurilor electrice", care au fost poziţionate greşit "peste cablurile existente, intersectându-se între ele (...), creându-se condiţii de scurt-circutit, după cum s-a şi produs", iar "protecţia acestor cabluri nu s-a asigurat în tuburi de protecţie metalice, ştiindu-se că se vor intersecta cu elemente combustibile şi inflamabile ale podului clădirii".

Branşat ilegal

Autorizarea instalaţiei de iluminat arhitectural presupunea informarea şi solicitarea avizului Electrica, care nu există. "Această instalaţie nu ne aparţine, nu ştim când şi cum a fost realizată şi racordată, de către cine, nu a fost solicitat şi nici emis vreun aviz tehnic de racordare de către societatea noastră", se arată într-o adresă transmisă de Electrica şi citată în ordonanţă.

Executantul lucrase în subantrepriză, iar la terminarea lucrării a predat instalaţia unei comisii de recepţie. "Comisia de recepţie a verificat modul de execuţie, calitatea montajului, funcţionalitatea instalaţiei, procedând la admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor", scrie în ordonanţă, fără să se menţioneze numele ori funcţiile acestora.

Documentul arată că procurorii nu s-au mai deranjat să stabilească nici persoanele care au făcut racordul, fără ştirea Electrica, acestea fiind descrise drept "persoane necunoscute", care au lucrat "fără a deţine o autorizaţie de construcţie emisă de Primăria Oradea".

Prescris

În opinia anchetatorilor, acest detaliu nu avea importanţă din moment ce, oricum, respectivele persoane nu mai puteau fi trase la răspundere. Motivul? De la data săvârşirii faptei, adică 10 decembrie 2007 şi până la 25 august 2018, când în urma incendiului s-a descoperit branşamentul ilegal, termenul de prescriere a răspunderii penale, de 3 ani, era demult depăşit.

Ordonanţa de clasare, datând din 25 februarie 2020, putea fi atacată în termen de 20 de zile de la comunicare de către Episcopie, proprietara Palatului, deci parte vătămată, precum şi de cei doi electricieni cercetaţi, dar, potrivit unor surse din anchetă, n-a făcut-o nimeni, căci nimeni nu a avut interes să o facă.

Prin urmare, sinistrul care a avariat o clădire emblematică a oraşului a rămas un banal accident cu autor necunoscut, pentru a cărui refacere nota de plată, usturătoare, o achită toţi orădenii.

EXTRAS CU SECRETE
De pe vremea administraţiei Filip

Din extrasul ordonanţei de clasare transmis BIHOREANULUI au fost şterse nu doar numele celor doi electricieni suspectaţi pentru distrugere din culpă, ci şi ale firmelor care au executat lucrările neautorizate şi neconforme. Totuşi, ziarul a dezvăluit identitatea firmelor încă din noiembrie 2018, când a verificat teoriile lansate pe internet cu ţintă spre administraţia Bolojan, şi anume că odată cu reabilitarea Pieţei Unirii Primăria ar fi obligat Episcopia să ilumineze Palatul, cu preţul unor lucrări improvizate.

În realitate, instalaţia a fost montată încă din 2007, pe vremea primarului Petru Filip, în cadrul lucrărilor de reabilitare realizate de firma Cseh Beton, de către un subantreprenor al acesteia, Crito Prod din Oradea, profilată pe construcţii civile, proiectare şi execuţie instalaţii electrice, sistemul de iluminat fiind furnizat de o altă societate, Atas Light.

Contactat atunci de reporter, patronul Crito Prod, Alexandru Criste, a pretins că lucrările la Palat au fost executate în baza unui proiect aprobat legal. "Este o răutate să afirmi că incendiul a fost provocat de o instalaţie predată în urmă cu 11 ani", spunea atunci Criste. Chiar dacă procurorii au dovedit că adevărul e altul, pentru că faptele le sunt prescrise, nici patronul Cseh Beton, Antonino Papalia, şi nici Criste nu mai pot fi traşi la răspundere.