Vicepreşedintele AFM, Dorin Corcheş: "Există un risc iminent de infringement pe mediu în România"

În luna septembrie a anului trecut, după un scurt mandat de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, orădeanul Dorin Corcheş (37 de ani) a fost numit vicepreşedinte al Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), instituţia responsabilă cu colectarea diferitelor taxe de mediu şi utilizarea acestor fonduri în programe destinate protecţiei mediului.

Corcheş anunţă că programele AFM cele mai cunoscute, Casa Verde şi Rabla, vor continua şi în acest an, ba chiar se vor aloca finanţări record pentru achiziţia de maşini electrice. De asemenea, din banii adunaţi de la primăriile care nu îşi ating ţintele de colectare selectivă, cum este şi cazul Oradiei, se vor finanţa proiecte menite să stimuleze reciclarea. Motivul e clar: dacă nu va refolosi mai multe deşeuri, România va fi sancţionată de UE...

Revine Casa Verde

- Care sunt atribuţiile dvs. la AFM? Ce vă propuneţi să realizaţi în acest mandat?

- Eu coordonez direcţia generală Implementare Proiecte, unde avem o serie mai mare de proiecte în derulare şi creăm noi zone de finanţare, adaptate la realităţile prezente. La finalul anului trecut, de exemplu, am decis prelungirea cu 5 ani a schemei de ajutor RO-LA pentru finanţarea transportului alternativ, care până acum nu a fost aplicată. Concret, am propus un buget de 20 milioane de lei pentru subvenţionarea cu 60% a transportului feroviar, pentru stimularea trecerii transportului de marfă de pe şosele către calea ferată, cu două efecte: reducerea poluării şi decongestionarea traficului. De asemenea, am identificat nevoi stringente şi ne dorim să lansăm un program de finanţare a staţiilor de sortare a deşeurilor. Până în anul 2023, acest program va avea o valoare totală de 500 milioane de lei.

- Reluat anul trecut după o pauză de mai mulţi ani, programul Casa Verde s-a dovedit la mare căutare: finanţările s-au epuizat în câteva ore, iar în Bihor au "prins" banii doar 28 de persoane. Va fi lansat şi în acest an?

- Cu siguranţă. Se va deschide o nouă sesiune, cândva după primul trimestru, şi preconizăm un buget de aproximativ 35 milioane de lei, cu aceleaşi condiţii. Anul trecut, am făcut plăţi de 19 milioane de lei.

Dai rabla pentru o biţă?

- Anul trecut, AFM a lansat şi programul Rabla Plus, prin care românii au putut primi bani pentru achiziţia de maşini electrice. A avut succes?

- Un real succes, şi tocmai numărul mare de solicitări ne-a determinat să alocăm în acest an 80 milioane de lei, semnificativ mai mult decât anul trecut, când am avut 10 milioane. Preconizăm că nici banii din acest an nu vor fi suficienţi, dar suntem conştienţi şi că dezvoltarea acestui resort depinde de existenţa unei reţele de staţii de reîncărcare. Drept urmare, ne pregătim pentru a finanţa şi acest domeniu.

- Va continua şi programul Rabla clasic?

- Da, a fost cel mai de succes program de anul trecut, cu peste 215.000 de beneficiari. În a doua sesiune, în 22 de minute au plecat 4.000 de vouchere, de câte 6.000 lei fiecare. Pentru 2018, preconizăm un buget de 150 milioane de lei şi luăm în considerare ca acel voucher să poată fi utilizat nu doar pentru maşini, ci şi pentru biciclete.

- Se vehiculează că ar urma să fie introdusă o nouă taxă auto, posibil chiar sub forma unei roviniete pentru centrul oraşelor. Sunt doar zvonuri sau nu?

- Nu sunt în totalitate zvonuri. Din păcate, de la eliminarea timbrului de mediu, au intrat în ţară aproximativ 500.000 de maşini second-hand, cu un impact total negativ asupra mediului, calităţii vieţii şi parcului auto. Încă nu există o formă finală a noii contribuţii, o propunere se va face de către grupul de lucru anume desemnat până la finalul lunii februarie. În acelaşi timp, am promovat în Parlament, şi s-a aprobat, restituirea tuturor taxelor auto plătite de români. E vorba de 6 miliarde de lei, bani care se vor restitui până la finele anului 2018.

Reciclarea, o problemă

- An de an, ţintele de colectare selectivă impuse municipiilor sunt tot mai ridicate, iar pentru că n-a reciclat 25% din gunoaie, Oradea are de plătit anul acesta către AFM peste 500.000 de lei. Vi se pare o măsură justă? Ce va face AFM cu aceşti bani?

- Nu putem face rabat. Există un risc iminent de infringement pe mediu în România. Este adevărat că Oradea stă ceva mai bine, dar din păcate, România e într-o situaţie critică la colectarea selectivă a deşeurilor. Banii colectaţi de AFM vor fi folosiţi în acele programe pentru sortarea şi reciclarea deşeurilor.

- Cum credeţi că pot fi determinaţi orădenii să colecteze selectiv?

- Nu sunt un adept al măsurilor coercitive. Cred că instituţiile statului trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a le explica românilor această necesitate imperativă.  

- Dvs. colectaţi selectiv?

- Da, colectez selectiv aproape jumătate din gunoiul menajer. E loc de mai bine.