Instanţele orădene au stabilit că Statul Român e "garant şi responsabil" pentru abuzurile şi greşelile slujbaşilor săi, așadar va plăti despăgubiri substanţiale în favoarea fostei adjuncte a şefului Finanţelor Publice Bihor, Adriana Sime, achitate definitiv de sub acuzele de corupţie ale DNA. Verdictul a fost dat în procesul de pretenţii pornit de fosta finanţistă.
Acţiunea vizează ancheta şi procesul penal declanşat de DNA Oradea în 2016, în care Adriana Sime a fost acuzată că, în perioada octombrie 2013 - februarie 2014, când conducea Serviciul Persoane Juridice 4 din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor - Activitatea de Inspecţie, ar fi pretins 14.500 euro de la un om de afaceri din Aleşd, care ulterior a devenit denunţător, în schimbul cărora ar fi promis "trântirea" unui control fiscal, şi că ar fi primit de la administratorul fostei fabrici de ulei Interoil Oradea, ulei de floarea soarelui şi de măsline în valoare totală de 927 lei, pentru ca "să manifeste o atitudine îngăduitoare cu ocazia dispunerii şi efectuării controalelor fiscale, în sensul efectuării inspecţiilor doar formal şi neconstatării unor eventuale nereguli".
Fapta nu există
Pe 20 iulie 2017, Tribunalul Bihor a achitat-o pe Adriana Sime pentru acuzaţia că s-ar fi lăsat mituită de afaceristul aleşdan, pe motiv că faptele nu există, însă a condamnat-o la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru acuzaţia că ar fi luat şpăgi în baxuri cu ulei. Ulterior, însă, pe 1 noiembrie 2019, Curtea de Apel a "şters" şi această acuză, statuând că fapta pentru care iniţial fusese condamnată „nu este prevăzută de legea penală”.
Un an mai târziu, Sime a deschis ea proces, chemând în judecată Statul Român, dar şi Ministerul Public, prin DNA, respectiv Ministerul Justiţiei, într-o acţiune civilă de pretenţii. Fosta finanţistă a cerut despăgubiri de 100.000 euro, plus plata salariilor neîncasate, dar şi returnarea cheltuielilor din timpul anchetei şi a procesului. Motivul? Printre altele, pentru că procurorii i-au încălcat dreptul la intimitate, interceptându-i şi depunând la dosarul cauzei discuţiile private cu familia, pentru că i-a fost încălcată libertatea şi libera circulaţie, fiind reţinută iar apoi arestată la domiciliu pentru 89 de zile, pentru faptul că în comunicatele de presă a fost defăimată şi prezentată drept o persoană coruptă fără să îi fost difuzat niciodată punctul de vedere, dar şi pentru că stresul provocat de anchetă i-a alterat starea de sănătate.
Adriana Sime s-a plâns şi de faptul că după declanşarea anchetei, pe 14 iulie 2016, a fost înlăturată din funcţia publică, iar pentru a nu rămâne fără venituri din cauza „acțiunilor nefondate, nelegale și abuzive ale organelor de urmărire penală din cadrul DNA”, în data de 15 septembrie 2016 a fost obligată să se pensioneze anticipat, cu toate că ar mai fi avut cel puţin 1 an până la vârsta la care putea să se retragă din activitate.
„Pe toată perioada cuprinsă între momentul arestării și cel al rămânerii definitive a hotărârii de achitare, pe 1 noiembrie 2019, respectiv timp de 39 de luni, am fost în imposibilitate de a desfășura o activitate lucrativă, datorită situației create”, spunea fosta finanţistă, în acţiune.
Slujbaşii greşesc, Statul plăteşte
Procesul civil a început la Tribunalul Bihor, care i-a dat parţial dreptate împricinatei. În hotărârea pronunţată, consultată de BIHOREANUL, instanţa admite că prin „măsurile privative de liberate”, Adrianei Sime i-au fost afectate drepturile, însă precizează că aceste măsuri „au fost dispuse în mod legal”, iar „toate aceste atingeri şi limitări ale drepturilor personale au avut loc în limitele normale inerente unor astfel de măsuri".
Cât despre comunicatele de presă, instanţa a decis că au fost "cu un limbaj de specialitate şi respectuos", deci nu au reprezentat "o campanie de denigrare ţintită asupra reclamantei şi menită a-i afecta imaginea publică, cariera profesională, viaţa privată, de familie şi socială”.
Judecătorii au arătat, totodată, că fosta finanţistă nu a prezentat documente care să demonstreze că stresul provocat de ancheta DNA ar fi dus la degradarea stării ei de sănătate, „nefiind posibil a se stabili post factum dacă în lipsa acestei anumite surse de stres starea de sănătate a reclamantei ar fi fost mai bună”.
Pe de altă parte, însă, instanţa respins acţiunea împotriva Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei, arătând că „Statul, în calitate de garant al legalității și independenței actului de justiție, este obligat sa răspundă independent de orice culpă” pentru consecinţele produse „prin disfuncționalități sau abuzuri”, care provoacă „prejudicii materiale sau morale justițiabililor”. Pe româneşte, Statul este obligat să plătească pentru greşelile şi abuzurile slujbaşilor săi.
„O soluţie remarcabilă”
Fiind „în culpă procesuală”, deci, Statul român va trebui să plătească Adrianei Sime, din taxele şi impozitele cetăţenilor săi, 12.464 lei, salariul pe care nu l-a încasat pe perioada arestului, până la pensionare, cheltuielile de judecată din dosarul penal, în sumă de 34.953,91 lei, dar şi taxa de timbru în procesul nou, în sumă de 2.481,61 lei, plus daune morale în valoare de 7.500 euro şi dobânda legală pentru despăgubirile primite, de la data introducerii acţiunii, adică 4 august 2020, şi până la plata efectivă.
Soluţia, pronunţată pe 18 februarie, în acest an, a fost atacată, însă, de toate părţile implicate, iar dezbaterile au continuat la Curtea de Apel Oradea unde, marţi, completul de judecată a decis să menţină soluţia, majorând, însă, cuantumul daunelor morale, la 10.000 euro.
Avocaţii Adrianei Sime, Irina Poinar şi Raluca Sima-Lenghel, o consideră întemeiată. „Este o soluţie remarcabilă, având în vedere practica de până acum”, a declarat avocata Irina Poinar, referindu-se la faptul că în alte procese similare, cum a fost şi cel al lui Virgil Popa, un fost comisar al Gărzii Financiare Bihor, achitat şi el de acuzele aduse de procurorii anticorupție, instanţele au respins solicitările de pretenţii. „Practic, nouă ni s-au admis toate cererile, pentru plata salariilor, cheltuieli, în fază de urmărire penală şi judecată, ni s-au acordat şi daune morale”, spune Poinar.
Decizia Curţii nu este, însă, definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi e de aşteptat ca reprezentanţii Statului să uzeze de acest drept. Fosta adjunctă a Fiscului bihorean e mulţumită, însă, de verdict. „Din câte am discutat cu clienta noastră, nu doreşte să atace soluţia. Însă decizia finală va fi luată după comunicarea deciziei motivate a Curţii de Apel”, a mai spus avocata.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.