Consiliul Judeţean Bihor a anunţat extinderea în zona Aleşd a magistralei de gaz oprite de peste un deceniu pe teritoriul comunei Lugaşu de Jos şi care va conecta judeţele Bihor şi Cluj la reţeaua naţională a Transgaz.
Primele beneficiare ale extinderii cu 70 kilometri a magistralei sunt şase comune, plus oraşul Aleşd, care îşi vor putea înfiinţa mai uşor propriile reţele de gaz.
Printr-un comunicat dat publicităţii joi, CJ Bihor a anunţat că în ziua precedentă instituţia a emis certificatele de urbanism pentru extinderea magistralei pe teritoriile comunelor Borod, Bratca, Vadu Crişului, Măgeşti, Aştileu şi Lugaşu de Jos, precum şi pe cel al oraşului Aleşd.
Emiterea certificatelor de urbanism are loc în condiţiile în care compania naţională Transgaz şi-a anunţat intenţia extinderii magistralei la finele anului trecut, studiul de fezabilitate al proiectului fiind de altfel în curs de elaborare şi trebuind finalizat în luna august a acestui an.
"În toamna acestui an Transgaz ar urma să organizeze licitaţia pentru selectarea unui constructor, iar din primăvara anului viitor ar trebui să înceapă lucrările. În paralel cu aceste lucrări, în parteneriat cu primăriile din zonă, ne propunem să construim reţele de distribuţie în aşa fel încât spre finalul anului 2024 să se poată alimenta cu gaz locuinţele şi firmele", a transmis, prin comunicat, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.
De altfel, în prima zi a acestei săptămâni Bolojan s-a întâlnit cu primarii din zonă pentru a conveni asupra etapelor următoare în vederea înfiinţării reţelelor de gaz locale. Unele administraţii locale - Aleşd, Aştileu, Ţeţchea şi Tileagd - au şi finalizat propriile studii de fezabilitate, astfel că după avizarea de către Transgaz a racordării la magistrală, aceste patru unităţi administrativ-teritoriale vor putea declanşa procedurile de concesionare a reţelelor.
"Celelalte comune, de la Aleşd în amonte spre Vadu Crişului şi Bratca, îşi vor pregăti datele preliminare în scopul constituirii unei Asociaţii de Dezvoltare care să solicite conectarea în magistrală. Până la sfârşitul lunii martie se va decide, de către fiecare consiliu local, dacă vor intra în proiect. Comunele care vor decide să introducă reţele de gaz îşi vor realiza studiile de fezabilitate până la sfârşitul acestui an, iar anul viitor şi aceste comune vor trece la concesionarea reţelelor", a mai adăugat preşedintele CJ Bihor.
Potrivit informării publice, instituţia va asigura cofinanţări pentru realizarea reţelelor de distribuţie, ceea ce CJ Bihor a făcut şi anul trecut, când a sprijinit în acest scop patru comune, cu câte 1 milion de lei fiecare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.