URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 07 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre decizia lui Nicușor Dan de a-l desemna premier pe Eugen Tomac?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
19 Mai 2010, 17:22

Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO)

Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei (FOTO) Un fragment din istoria fostei clădiri a Garnizoanei, expusă pe gardurile ei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Miercuri, în cadrul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, a fost inaugurat vernisajul de fotografii "De la Câmpul lui Marte la Grădina Muzelor". Expoziţia cuprinde planşe cu imagini documentare şi artistice despre noul sediu al Muzeului, fosta clădire a Garnizoanei, dar şi planşe documentare despre fostele două sedii. Acestea au fost afişate pe gardurile care înconjoară imobilul.

"Ne-am propus să inaugurăm o nouă sală de expoziţii, una destinată nu numai oamenilor care vin la muzeu, ci şi tututor care trec pe strada Armatei Române", a spus Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, precizând că expoziţia se leagă de destinul fostei clădiri a Armatei şi prezintă detalii despre viaţa în garnizoană.

O parte din fotografiile document au fost aduse de către Szamody Zsolt, artist fotograf din Ungaria, a cărui familie a trăit o perioadă în Garnizoană. "Anul trecut am trecut pe lângă clădirea aceasta şi mi-am dat seama că o mai văzusem undeva", a spus artistul, care a pus la dispoziţia organizatorilor o serie de fotografii din albumul de familie. Acestea prezintă parcul şi clădirea în perioada 1941-1944, dar şi pe mama şi pe unchiul său în perioada copilăriei în parcul, respectiv bazinul garnizoanei. "Bunicul meu a fost inginerul care a reabilitat clădirea, în perioada 1941-1944, şi a ajutat la construcţia bazinului de înot", a povestit Szamody.

Ramona Novicov, critic de artă şi curator al expoziţiei, a precizat că imaginile restituie oraşului o parte din istorie, ilustrând viaţa acestuia. "Orice clădire are istoria ei şi trebuie iubită şi protejată. Expoziţia este o interfaţă între clădire şi oraş", a spus Ramona Novicov.

Noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor a fost ridicat în 1896 şi funcţiona ca Şcoală Regală de Cadeţi, iar din 1918 a fost sediul Armatei Române până în 1940, când a fost ocupată de maghiari. Până în 1945, Armata maghiară s-a stabilit în clădire, iar de atunci a redevenit Garnizoană română. În 2006, clădirea a fost atribuită Muzeului Ţării Crişurilor de către Consiliul Judeţean, mutarea sediului fiind preconizată pentru luna septembrie.

Expoziţia de pe gardurile fostei Garnizoane este completată de fotografii recente ale sediului, din perioada de transformare în sediu al Muzeului, dar şi de imagini documentare cu Palatul Baroc şi cu clădirea Palatului Copiilor, care a fost sediul Muzeului Judeţului Bihor, în perioada 1896-1970.

Panourile care prezintă o parte din istoria clădirilor Muzeului Ţării Crişurilor de-a lungul timpului vor rămâne expuse pe împrejurimile fostei clădiri a garnizoanei timp de o săptămână.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
titlul
corectati titlul!
Postat 20 Mai 2010, 10:39 de mari
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5223 RON
  • 1 EUR = 5.2581 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON