Ţeapă la Minister: De ce riscă să înfunde puşcăria primarul de Chişlaz

Imaginaţia edililor şi afaceriştilor puşi pe prăduit banii publici nu are limite, relevă rechizitoriul în baza căruia procurorii i-au trimis în judecată, la finele lunii trecute, pe primarul din Chişlaz, Tripo Ştefan, şi pe administratorul SC Spridoncris SRL, Cristian Spridon.

Documentul descrie o adevărată reţetă de evaporare a banilor publici sub pretextul grijii pentru, culmea, interesul public. Primarul ocheşte o oportunitate de a face rost de bani de la Guvern, invocă în acest sens o nevoie a comunităţii, se combină cu patronul unei firme care promite să o satisfacă, îi pregăteşte o licitaţie pe care numai aceasta o poate câştiga, îi atribuie contractul, îi dă un avans încă înainte de a-i elibera o autorizaţie de construcţie, iar apoi toţi banii alocaţi investiţiei. Asta chit că lucrarea, în realitate, nici măcar nu există. Ba, ca şi când toate acestea nu ar fi fost de ajuns, ulterior îi mai şi suplimentează, printr-un banal act adiţional, valoarea contractului. Citiţi şi vă cruciţi!

De dragul culturii

În iulie 2007, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, aproba un program de finanţare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a căminelor culturale în localităţile în care nu exista asemenea instituţii, anunţând că Ministerul va da bani pentru obiectivele deja începute (câte 650.000 lei) ce puteau fi finalizate până la 1 iulie 2008. Imediat după publicarea ordinului, primarul comunei Chişlaz, Tripo Ştefan, a solicitat finanţare pentru finalizarea unui cămin cultural în satul Chiraleu, chit că aici nu începuse nicio construcţie care să aibă nevoie de finalizare.

De ce miza pe obţinerea banilor şi pe găsirea unui constructor care să se mişte cu talent, iute-iute? Simplu: avea un contract de consultanţă cu aşa-numita Asociaţie European Team, controlată de un angajat al Consiliului Judeţean, Balogh Ferenc, abonat al primăriilor cu edili UDMR. În nici două săptămâni, acesta a întocmit caietul de sarcini pentru licitaţia pe care Primăria Chişlaz era obligată s-o organizeze ba, mai mult, i-a făcut primarului lipeala cu un constructor, Cristian Spridon, administratorul Spridoncris SRL, pe care l-a recomandat ca fiind cel mai potrivit să execute lucrarea. Înţelegerea celor trei a mers şnur, aşa că pe 30 iulie 2007 Spridoncris devenea singura firmă care depunea o ofertă la Primărie, iar în aceeaşi zi era declarată câştigătoare a licitaţiei.

Graba a fost aşa de mare, aveau să descopere după patru ani procurorii, încât în caietul de sarcini nici măcar nu se indica modul în care a fost stabilită valoarea lucrării, ci doar preţul: 780.598 lei. A doua zi, pe 31 iulie, a fost semnat contractul cu Spridoncris, conform căruia căminul din Chiraleu trebuia finalizat la 1 septembrie 2008.

Un mic avans, pentru nimic

Până în această fază, deşi se simte de la o poştă "dedicarea" licitaţiei, primarul a păstrat cât de cât o aparenţă de legalitate. De aici încolo, însă, a început dezmăţul. În sensul că de la semnarea contractului, timp de opt luni, nu s-a mişcat un deget pentru începerea construcţiei. În aprilie 2008, deşi Primăria nu angajase diriginte de şantier pentru supravegherea lucrărilor, şi nici măcar nu eliberase o autorizaţie de construcţie, iar Spridoncris nu muncise nimic, Tripo a decontat firmei lucrări fictive de 57.842 lei. Abia la câteva luni după acest "avans", în octombrie, când căminul trebuia să fie gata de o lună, firma s-a apucat să sape fundaţia.

Între timp, în noiembrie, Ministerul Culturii semna contractul de finanţare cu Primăria Chişlaz, virându-i 650.000 lei în contul de la Trezorerie, urmând ca aceasta, ca beneficiar, să contribuie din bugetul local cu alţi 130.598 lei. Contractul stipula că decontarea banilor urma să se facă "numai în baza unor acte justificative care să ateste efectuarea lucrărilor", iar Primăria se obliga "să nu comunice finanţatorului date, informaţii sau înscrisuri false ori eronate" şi "să prezinte pentru justificarea cheltuielilor copii conforme cu originalul după centralizatorul lucrărilor realizate şi confirmate de dirigintele de şantier şi procesul-verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor".

Muncă ioc, plăţi gârlă

Pe 10 decembrie 2008, deci la trei luni după ce construcţia trebuia încheiată, Tripo şi Spridon au încheiat un proces-verbal de custodie, conform căruia Primăria a predat firmei materialele necesare finalizării, în valoare de 441.097 lei. În aceeaşi zi, ca să deconteze banii, edilul a trimis la Minister facturi de 762.166 lei emise de Spridoncris, dovada că Primăria a plătit firmei această sumă, plus un centralizator al lucrărilor realizate, act pe care apărea ştampila unui inginer, Horea Crăciun, ca diriginte de şantier.

Doar după doi ani, la ancheta deschisă de procurori, aceştia au descoperit că ultimele două documente "au conţinut date nereale". Asta fiindcă abia în decembrie 2008- februarie 2009 avea să înceapă turnarea fundaţiei şi ridicarea unei părţi din pereţii viitorului cămin cultural, iar confirmarea lucrărilor era falsă, deoarece inginerul Horea Crăciun habar nu avea de construcţia căminului din Chiraleu, fiind angajat de Primăria Chişlaz pentru o cu totul altă lucrare, din centrul de comună.

Tocarea banilor fără să se vadă nimic de pe urma lor nu s-a oprit însă aici. Pe 23 ianuarie 2009, Tripo şi Spridon au semnat un act adiţional de suplimentare a contractului iniţial, de la 780.598 lei la 1,155 milioane lei, iar în februarie 2009 primarul i-a semnat lui Spridon şi adeverinţa de bună execuţie a lucrării, astfel că afaceristul şi-a scos din Trezorerie cei 38.000 lei (5% din valoarea lucrării) depuşi cu titlu de garanţie.

Abuz de încredere

Probabil şmenul ar mai fi continuat dacă, la sesizarea Inspectoratului Şcolar, nemulţumit că proiectarea căminului din Chiraleu se făcuse pe un teren despre care susţinea că-i aparţine, nu ar fi reclamat situaţia la Inspectoratul de Stat în Construcţii, iar reprezentanţii acestuia nu ar fi descins la faţa locului în februarie 2009. Constatările? Calitatea puţinelor lucrări executate de Spridoncris suferea grav, nu existau procese-verbale de atestare a solidităţii fundaţiei, nu fuseseră prelevate probe de beton şi armături, investiţia nu avea dirigente de şantier, iar ITSC nu fusese anunţat despre începerea construcţiei, aşa că inspectorii au dispus oprirea lucrărilor până la intrarea în legalitate.

"Scuturat" şi trezit la realitate, abia atunci l-a notificat Tripo pe administratorul Spridoncris să se prezinte la Primărie pentru stabilirea unui grafic de execuţie. Dar prea târziu: Spridon se făcuse nevăzut. Doi ani nu l-a mai putut contacta fiindcă nu-i mai răspundea la telefon, aşa că, pentru a se salva, i-a făcut plângere la Parchetul Marghita, pentru abuz de încredere.

Am greşit, da' nu-s penal

Întrucât cazul era de competenţa Parchetului Bihor, dosarul a ajuns la procurorii orădeni, care i-au luat la audieri atât pe primar, cât şi pe constructor. Culmea, amândoi şi-au recunoscut faptele. Spridon a dezvăluit că el şi primarul au falsificat centralizatoarele de lucrări şi au semnat procesul-verbal de recepţie al lucării nefăcute. Cât despre banii primiţi, o parte i-a "investit" în alte lucrări, pe care le făcea "la negru", iar alta a băgat-o în buzunar. De altfel, Spridon a şi fost reţinut pentru 24 de ore, dar magistraţii Tribunalului au refuzat emiterea unui mandat de arestare în dosarul în care e inculpat pentru complicitate cu primarul acuzat de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în dauna Ministerului Culturii (constituit parte civilă pentru a-şi recupera cei 650.000 lei), abuz în serviciu contra intereselor publice, fals în înscrisuri şi uz de fals).

La fel ca în faţa anchetatorilor, primarul Tripo Ştefan a declarat şi pentru BIHOREANUL că a greşit, dar în acelaşi timp consideră că nu e de condamnat. "Tot ce am făcut am făcut ca să nu pierdem banii de la Minister. Ne-au fost viraţi în noiembrie 2008 şi, dacă nu-i cheltuiam, în decembrie trebuia să-i dăm înapoi", se apără edilul. De văzut cât va conta scuza în ochii judecătorilor care, spre deosebire de politicieni, nu cred că scopul scuză mijloacele.

Recent declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate pentru că în precedentul mandat, între iunie 2008-februarie 2010, a deţinut concomitent demnitatea de primar şi funcţia de administrator al propriei firme, Tripo Ştefan nu e pentru prima oară în atenţia procurorilor. Anul trecut, BIHOREANUL a descris felul în care, ca să protejeze interesele firmei Marconst Marghita, aparţinând unui sponsor al UDMR Bihor, Primăria Chişlaz a respins ofertele altor două societăţii care voiau să participe la o licitaţie pentru infrastructura de apă şi canalizare, sub pretextul că acestea le-au înregistrat cu un minut peste termenul legal, deşi reprezentanţii lor se prezentaseră la Primărie cu o jumătate de oră înaintea expirării acestuia. De altfel, firmele "şuntate" şi-au anunţat decizia să sesizeze, din acest motiv, procurorii.

În ce priveşte afacerea cu căminul din Chiraleu, deşi Tripo a recunoscut că documentaţia de atribuire a lucrărilor şi combinaţia cu patronul Spridoncris i le-a făcut Balogh Ferenc, care furniza consultanţă Primăriei, procurorii nu l-au pus şi pe acesta sub învinuire, rezervându-i doar calitatea de martor.