Secrete de milioane: Cine alimenta tiparniţa de euro falşi de la Oradea a mafiei italiene

Săptămâna trecută, judecătorii Curţii de Apel au respins contestaţiile apărătorilor româncei şi ai celor doi italieni arestaţi pe 2 octombrie în dosarul fabricii de euro falşi descoperite lângă Oradea. Astfel, Ciro Romano şi bucureşteanca Laurencia Ioniţă, ambii de 25 ani, rămân după gratii cel puţin 30 de zile, la fel ca Raffaele Malintoppi, 64 ani, asociat la Color Press SRL, firma care a scos pe piaţă peste 35 milioane euro contrafăcuţi, împreună cu tatăl lui Ciro, Vittorio, arestat şi el, în Italia.

BIHOREANUL a aflat noi amănunte despre incredibilul caz: fabrica de bani a fost amenajată într-o încăpere unde aveau acces doar Vittorio Romano, bancnotele fiind tipărite personal de italian şi de câţiva conaţionali, în viaţa de zi cu zi afacerişti respectabili. Un paravan de care alţi italieni, falsificatori profesionişti şcoliţi la Napoli, aveau nevoie ca să poată lucra în linişte...

Tiparniţa de euro

Color Press. Acesta este numele firmei ce deţinea tipografia de la capătul cartierului Episcopia Bihor, amenajată într-o hală aflată la o aruncătură de băţ de fosta haldă de gunoi a oraşului. Oficial, aici vedeau lumina tiparului pliante şi cataloage cu vopsele. În realitate, însă, tipografia lucra pentru mafia napolitană ca tiparniţă de euro falşi. O spun procurorii DIICOT, care, la finele lunii trecute, cu ajutorul autorităţilor italiene, au recuperat 35 milioane euro în bancnote falsificate de 50 euro, şi i-au trimis în spatele gratiilor pe câţiva dintre cei care le-au scos pe piaţă.

Gruparea, după cum au aflat anchetatorii, s-a format la Oradea în 2013, la iniţiativa lui Vittorio Romano (foto), împreună cu mai mulţi italieni, între care se numără şi Raffaele Malintoppi. Atât Romano, cât şi Malintoppi, dar şi ceilalţi membri ai grupării, au afaceri solide în Bihor.  Familia Romano, de pildă, deţine o fabrică de coloranţi şi pigmenţi - Linea Colori, iar Malintoppi o fabrică de pantofi - Raffaele Calzaturificio. Amândouă erau nu doar o sursă legală de bani, ci şi un paravan care le asigura liniştea pentru o afacere mult mai profitabilă, dar total pe lângă lege: o tiparniţă de bani falşi ce urma să finanţeze mafia napolitană.

Grupul Napoli

De altfel, după cum susţine presa italiană, grupul care a funcţionat la Oradea face parte dintr-o organizaţie celebră, denumită generic Grupul de la Napoli. Organizaţia, cea mai importantă din Europa, a experimentat de-a lungul timpului noi tehnici pentru a produce şi distribui bancnote false, din grup făcând parte, fireşte, şi tipografi profesionişti care reuşesc să se apropie cel mai mult de bancnotele originale. De aceea, preţul bancnotelor false scoase pe piaţă de acest grup se vând mai scump decât altele, câştigul falsificatorilor fiind de 20% (100 euro falşi erau vânduţi cu 20 euro autentici).

La Oradea, fabrica Grupului Napoli a funcţionat din 2013, având un paravan perfect: o tipografie de cataloage pentru vopseluri. Angajaţii erau cetăţeni români care, însă, nu ştiau nimic, pentru că bancnotele erau "fabricate" exclusiv de administratorul firmei, Vittorio Romano, şi de conaţionali de-ai săi. Aşa susţin procurorii DIICOT, care au urmărit mai bine de un an activitatea firmei. "Fabrica" de bani era de altfel separată de tipografia legală, fiind amenajată într-o încăpere despărţită de restul halei şi închisă în timpul zilei.

Italiano vero

Sumele care au văzut lumina tiparului aici sunt imense, peste 35 milioane euro, ceea ce înseamnă că, dacă ar fi reuşit să le plaseze pe piaţă, grupul ar fi câştigat peste 7 milioane euro adevăraţi.

După cum se ştie, Vittorio Romano a fost arestat pe 22 septembrie, în comuna italiană Marcianise, în timp ce îndesa într-o dubiţă cutii ticsite cu 18,9 milioane euro falşi. Expediate de Color Press SRL din Oradea, coletele erau destinate unei societăţi din peninsulă.

În realitate, transferul cutiilor s-a făcut în parcarea unui centru comercial, unde au şi intervenit comisarii Gărzii Financiare din Italia, care i-au reţinut atât pe Romano, cât şi pe şoferul din mașina din s-au descărcat banii.

Ştergeţi urmele!

Vestea arestării celor doi a ajuns la Oradea după două zile. Primul a aflat Raffaele Malintoppi (foto), care l-a anunţat imediat pe fiul lui Romano, Ciro, cerându-i să distrugă banii rămaşi netransportaţi, depozitaţi în vila familiei, situată într-un cartier rezidenţial al Oradiei. În total - 18 cutii cu 13 milioane euro.

În ajutorul tânărului, student la Litere, a sărit şi cumnata lui Vittorio Romano, Laurencia Ioniţă. După un apel primit de la sora sa pe 24 septembrie, bucureşteanca a sosit a doua zi dimineaţă la Oradea. Împreună cu Ciro, fata a încărcat cutiile din curtea lui Romano în microbuzele folosite la transportul angajaţilor, iar şoferii români, care nu ştiau ce cară, le-au dus la sediul tipografiei.

Aici, după plecarea angajaţilor, cei doi tineri au încercat să ardă bancnotele. N-au reuşit însă să distrugă decât o parte (circa 40.000 de bancnote), fiind surprinşi în flagrant de autorităţi.

Unii da, alţii ba

Ridicaţi de anchetatori, Ciro Romano (foto), Laurencia Ioniţă şi Rafaelle Malintoppi au avut explicaţii contradictorii. Fata, de pildă, a negat că ar fi ştiut despre afacerile penale ale italienilor, susţinând că a incendiat din bancnote pentru a-şi ajuta sora şi cumnatul, pe Vittorio Romano, fără să-şi dea seama de gravitatea faptelor.

La rându-i, Ciro a spus că văzuse de mai multe ori cum, după program, tatăl său se închidea împreună cu alţi italieni în încăperea unde fusese găsită tipografia clandestină, dar nu ştia ce făceau acolo pentru că n-a fost lăsat să intre. Tânărul susţine că a aflat de faptul că tatăl său falsifica bani de la asociatul acestuia, Malintoppi, abia în ziua în care acesta l-a anunţat că au fost descoperiţi şi i-a spus să distrugă banii rămaşi.

Malintoppi, însă, a venit cu altă variantă: nu ştia nimic de falsuri, singura legătură cu firma lui Vittorio Romano fiind că era asociat cu el, iar asta de nevoie, întrucât conaţionalul său i-ar fi luat bani în avans pentru fabricarea unor ornamente pe care nu le-a mai făcut, şi atunci i-a oferit în schimb jumătate din acţiuni la Color Press.

Ancheta continuă

În faţa judecătorului care avea să decidă arestarea lor pentru 29 de zile, acuzaţi fiind de procurori că sunt nesinceri şi dau declaraţii contradictorii, niciunul dintre suspecţi n-a mai suflat o vorbă, prevalându-se de dreptul la tăcere.

Anchetatorii caută, oricum, să afle adevărul adevărat, dispunând deocamdată realizarea unei expertize, atât bancnotele, cât şi echipamentele folosite pentru falsificarea lor fiind analizate de experţi ai Băncii Centrale Europene, ai Europol şi ai Institutului Naţional de Criminalistică, după care îi vor lua la întrebări şi pe alţi italieni cu care familia Romano a lucrat la tipografie.

Identitatea lor nu a fost încă dezvăluită, dar - la fel ca falsificatorii arestaţi - în viaţa de zi cu zi şi aceştia sunt tot cetăţeni aparent oneşti, plătitori conştiincioşi de taxe şi impozite...

Atenţie la cei care vor să plătească produse sau servicii în euro! În Oradea au apărut bancnote de 50 euro false fabricate la tipografia clandestină descoperită de procurorii DIICOT, provenite din "lotul" pe care falsificatorii l-au aruncat la halda de gunoi a oraşului, nu se ştie de ce şi exact când anume.

Anunţaţi de conducerea Eco Bihor, firma care administrează halda, poliţiştii au recuperat de aici 2,75 milioane euro falşi în bancnote de 50 euro, dar se pare că lucrătorii angajaţi la sortarea deşeurilor şi-au păstrat o parte din bani, pe care au început să le plaseze în oraş.

O astfel de bancnotă a fost predată poliţiştilor de un taximetrist căruia un client îi plătise cursa în valută. Taximetristul a depus şi o plângere pentru înşelăciune, cazul fiind cercetat tot de procurorii DIICOT, care încearcă să dea de urma celui care a folosit bancnota falsă.

Mai mult, aproape 350.000 euro falşi au fost ridicaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, de la un ţigan care lucrează la halda de gunoi a oraşului, prins în timp ce încerca să cumpere mititei, la Toamna Orădeană. Omul a vrut să plătească mâncarea cu o bancnotă de 50 euro falsă, iar vânzătoarea a refuzat să o ia.

Citiţi pe această temă şi articolul "350.000 euro falşi, ridicaţi de la un ţigan: A vrut să-şi cumpere mici pe valută la Toamna Orădeană"