Doctori fără urme: 16 teze de doctorat, unele suspecte de plagiat, lipsesc din arhiva Universităţii din Oradea

În istoria sa de nici trei decenii, Universitatea din Oradea a trimis în lume aproape o mie de doctori în ştiinţe. Teoretic, toţi au făcut cercetări serioase, supravegheaţi de somităţi, iar rezultatele le-au cuprins în lucrări care ar trebui să fie căpătâiul carierei lor. 

BIHOREANUL vă prezintă, însă, latura dubioasă a doctorilor de Oradea. Un inventar făcut de Universitate a scos la iveală că 16 teze lipsesc cu desăvârşire din arhiva instituţiei, fie pentru că nu au fost depuse niciodată la Bibliotecă, fie pentru că au fost rătăcite. Şi, defel surprinzător, majoritatea sunt opere plămădite cu fostul decan de la Medicină, Mircea Ifrim, un "reputat" făuritor de doctori din nimic...

De la Bodog pornire...

În 2016, BIHOREANUL a dezvăluit că întreaga carieră academică a PSD-istului Florian Bodog (foto), ex-ministru al Sănătăţii, a fost întemeiată pe nisipuri mişcătoare. Impostor avansat în grade didactice fără să îndeplinească criteriile minime prevăzute de lege, Bodog este suspectat şi că a plagiat lucrarea de doctorat în Medicină, susţinută la Oradea în anul 2001.

Intitulată "Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută", teza a fost coordonată de ex-decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Mircea Ifrim, şi de profesorul George Ionescu. O verificare a ei a fost imposibil de făcut, deoarece aceasta nu există în Biblioteca Universităţii, unde "dottore" ar fi trebuit să predea un exemplar înainte de a susţine public teza, ca oricare alt doctorand.

După această scandaloasă dezvăluire, rectorul Constantin Bungău i-a cerut directorului Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD) din acea vreme, Tiberiu Vesselenyi, să facă un inventar al tuturor tezelor de doctorat susţinute la Oradea, pentru a depista dacă mai lipsesc şi altele. Misiunea a fost îndeplinită de succesorul său, Radu Ţarcă, cel care a câştigat prin concurs funcţia de director CSUD în februarie 2017.

Epoca Ifrim

Recent, CSUD a finalizat inventarul şi, la cererea scrisă a BIHOREANULUI, a transmis lista tezelor care ar fi trebuit să fie în biblioteca Universităţii, dar nu sunt. "Este un inventar făcut doar pentru lucrările de doctorat susţinute după anul 2000", precizează Radu Ţarcă (foto). Pentru perioada anterioară, Universitatea nu are o arhivă electronică a doctoranzilor. "Vom face şi un inventar pentru acea perioadă, dar va fi o muncă grea şi va dura mult", zice şeful CSUD.

Cert este că 16 din doctoratele susţinute la Oradea în ultimii 18 ani sunt de negăsit! Majoritatea, mai precis 11 la număr, sunt din domeniul Medicinei, iar 8 îl au numitor comun pe fostul decan Mircea Ifrim. Toate provin din perioada 2001-2008, când primul "baron" al FMF era apropiat al familiei fostului rector Teodor Maghiar. De altfel, încă din acea vreme se zvonea că Ifrim "reciclează" lucrări de doctorat pentru diferiţi apropiaţi de-ai săi, pentru a-i ajuta - probabil, nu pe gratis - să acceadă în posturi universitare. La acea vreme, universitarii cu doctorate câştigau bani în plus la salariu, în timp ce azi este o condiţie obligatorie pentru a deveni universitar.

Discipoli din toată ţara

Pe lângă doctoratul lui Bodog, pe listă se numără şi teza altui medic celebru: Bogdan Andreescu (foto), chirurg plastician care a condus Spitalul Colentina între 2008 şi 2017. Lucrarea lui este intitulată "Corelaţii între dispoziţia structurilor anatomice şi tehnicile reconstructive în cura fracturilor de gambă" şi a fost susţinută în 2003, sub coordonarea aceluiaşi Ifrim. Unde a dispărut nu se ştie...

Tot Ifrim i-a îndrumat şi pe Corina Frandeş, azi medic de familie în Arad, care a avut o teză intitulată "Contribuţii la studiul corelaţiilor dintre morfofiziologia placentară şi apariţia prematurităţii şi a tulburărilor de dezvoltare" (2003), şi pe Adrian Lupeanu, care a cercetat "Corelaţiile între potenţialele bioelectrice, structurilor neurovasculare şi zonelor punctelor de acupunctură, reflectate în eficienţa terapeutică a acestor locaţii" (2008), de asemenea teze care lipsesc. Lupeanu, care este, conform CV-ului, sinolog şi specialist în acupunctură, a fost un apropiat al lui Ifrim în vremea în care fostul decan a inventat cursuri de medicină tradiţională chinezească la FMF, doar ca nevasta lui, Chen Feng Ifrim, să aibă ce preda.

Medici-doctori

Pe lista doctoratelor dispărute se mai numără şi lucrările unor medici orădeni. De pildă, cea a oftalmologului Ionel Pop, care, coordonat de Ifrim, a susţinut în 2003 teza "Studiul anatomo-clinic privind evoluţia şi tratamentul retinopatiei diabetice", cea a conferenţiarului Ioana Mircea, specialistă în recuperare medicală, care a cercetat recuperarea mersului la pacienţii hemiplegici (2003), tot sub îndrumarea lui Ifrim, cea a gastroenterologului Lucian Faur, care a cercetat "Modificările acidului sialic seric în diabetul zaharat" (2005), sub coordonarea profesorului Marius Motocu, dar cu Ifrim preşedinte al comisiei, ori cea a lui Mircea Puşcaşiu, specialist în anatomie patologică, cu titlu de doctor obţinut în 2002, tot sub îndrumarea lui Ifrim, pentru lucrarea intitulată "Studiu anatomo-clinic asupra septicemiei cu Candida albicans la nou născut".

În plus, lipsesc doctoratele unor medicinişti mai puţin cunoscuţi: Mihaela Albu (doctor din 2001, cu lucrarea "Studiul comparativ al incidenţei gravităţii leziunilor gastrice provocate de administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene", susţinută într-o comisie prezidată de Ifrim), Dragoş Moş (doctor din 2008, cu o teză despre accidentele vasculare cerebrale, îndrumată de Ladislau Szegedi), şi Ioana Toadere (doctor din 2009, cu o lucrare despre tratamentul bolnavilor hipertensivi, coordonată de Aurel Lazăr).

Şi alţii

Pe lângă lotul mediciniştilor, din arhiva Universităţii mai lipseşte un doctorat în domeniul geografiei, susţinut în 2007 de Rareş Firică Ţurloiu ("Starea actuală a mediului în Subcarpaţii Buzăului", coordonat de Gheorghe Neamu), unul din silvicultură, susţinut în 2013 de Gheorghe Onea ("Fondul forestier al ocolului silvic Alba Iulia şi impactul său asupra mediului", coordonat de Gheorghe Măhăra), o lucrare din domeniul ingineriei a unui anume Ioan Lazăr ("Contribuţii la utilizarea energiei geotermale pentru obţinerea energiei mecanice cu ajutorul turbinelor axiale cu gaze", coordonat de defunctul Teodor Maghiar), una din teologie, a preotului ortodox Ionel Chira ("Eclesiologia Sfinţilor Părinţi Capadocieni", 2006, coordonată de profesorul Constantin Voicu) şi una din istorie, a fostului prim-procuror adjunct al Parchetului Oradea, Simina Goia ("Gheorghe Sofronie. Contribuţii la o monografie", 2011, coordonată de Viorel Faur).

În mod surprinzător, magistratul nu s-a aplecat asupra unei cercetări în domeniul ştiinţelor juridice, ci a studiat viaţa unui profesor anonim...

În căutarea tezelor pierdute

Conform verificărilor BIHOREANULUI, toate cele 16 teze se găsesc în arhiva Bibliotecii Naţionale a României, unde pot fi consultate, dar nu şi împrumutate. De ce nu se găsesc şi la Oradea, însă, este greu de spus. "Fie nu au fost predate de către doctoranzi, fie au fost pierdute de Universitate", zice Radu Ţarcă.

Ar fi avut un interes să nu-şi predea tezele doar doctoranzii nesiguri pe calitatea muncii lor ori cei care ştiau că au plagiat. Pe de altă parte, este evident şi modul haotic în care Universitatea şi-a gestionat de-a lungul anilor "fabrica" de doctorate, fără reguli clare şi fără proceduri bine stabilite.

Şeful CSUD asigură, însă, că va încerca să recupereze toate tezele dispărute. "Vom face adrese către fiecare şcoală doctorală, pentru a recupera aceste lucrări. Dacă nu va fi posibil, vom trimite oameni la Biblioteca Naţională, care să fotocopieze lucrările", zice Ţarcă. Dacă nu se simt vinovaţi cu nimic, cei 16 doctori ar trebui, de bună-voie, să-şi predea tezele. Mai rămâne de văzut câţi o vor face...

FABRICĂ DE DOCTORI
Super-Sorbonica

În urmă cu mai bine de un deceniu, un articol al BIHOREANULUI intitulat "Fabrica de impostori" a arătat că Universitatea orădeană, în vremea rectorului Teodor Maghiar, a împărţit cu uşurinţă titluri de doctori. Prieteni sfertodocţi ai "Unchiului" au fost unşi doctori fără să fi făcut cercetări adevărate. Lista doctorilor "dubioşi" a fost deschisă de însăşi nora lui, Niculina Maghiar, soţia lui Doru Maghiar, care de altfel până în 2005 a condus Biroul Doctorate. Coordonată de socrul ei, Niculina Maghiar a devenit doctor în 2001 cu o lucrare despre motoarele asincrone bifazate, domeniu cu care nu avea nicio legătură. Teza ei a fost reciclată, un an mai târziu, pentru fostul secretar de stat Sorin Marius Bota. Teodor Maghiar i-a mai cadorisit cu doctorate şi pe fostul şef al Poliţiei Bihor, Gheorghe Chereji, pe fostul şef al unităţii locale de informaţii a Ministerului de Interne, Terente Merce, dar şi pe fosta lui secretară, Maria Durgău, pe-atunci o sexagenară cu şcoală de subinginer. Lista a fost lungă, dar totuşi niciun doctor de mâna a doua n-a fost vreodată cercetat ori sancţionat...