Direct în comă: Spitalul din Beiuş adus în faliment din cauza unui caz de malpraxis

Marţea trecută, executorul judecătoresc Dorin Popovici a pus poprire pe contul Spitalului Episcop Nicolae Popovici din Beiuş. El trebuia să pună în aplicare o sentinţă definitivă dată într-un proces de mapraxis în urma căruia instituţia a fost găsită responsabilă, alături de ginecologul Radu Scridon şi anestezistul Vladimir Topală, pentru moartea unei tinere de 28 ani, Marcela Gruie. Şi, tot alături de cei doi, obligată la plata unor daune morale de 145.000 de euro către familia acesteia.

De la pronunţarea verdictului, în noiembrie 2011, medicii şi directoarea spitalului, Aurica Boitor, au amânat plata datoriei de la o lună la alta. Până când, sătul să fie purtat cu vorba, soţul Marcelei, Dorel Gruie, a cerut poprirea contului instituţiei. Şi, cum suma găsită nu e îndestulătoare, este pregătit să pună sechestru şi pe clădiri...

Moartă în operaţie

Povestea tristă a Marcelei Gruie, tânăra care, pe 17 noiembrie 2006, murea în timpul unei operaţii de naştere prin cezariană, a fost prezentată pe larg de BIHOREANUL. Înainte cu două luni de sorocul naşterii, pe 19 septembrie, un medic cardiolog o diagnosticase pe tânără cu tahicardie sinusală şi i-a prescris un tratament de care, când tinerei i-a venit ceasul să nască şi a trebuit anesteziată, nu au ţinut seama nici ginecologul Radu Scridon, nici anestezistul Vladimir Topală.

În timpul cezarienei, după doar 5 minute, Marcela a făcut stop cardio-respirator, iar în 20 de minute a murit, din cauza anesteziei care nu fusese corect dozată şi supravegheată. În urma femeii au rămas orfani băieţelul nou-născut şi o fetiţă care abia împlinise 4 ani.

Cei doi doctori, Scridon şi Topală, au fost declaraţi vinovaţi de toate comisiile medicale şi, după un proces care a durat patru ani, au fost condamnaţi pe 15 noiembrie 2011 şi de instanţele judecătoreşti, la închisoare cu suspendare, primul încasând 2 ani, iar celălalt 3. În plus, au fost obligaţi ca în solidar cu spitalul la care erau şi continuă să fie angajaţi, să plătească despăgubiri de 150.000 de euro, cea mai mare parte din sumă, 145.000, reprezentând daune morale pentru copiii orfani de mamă şi pentru soţul supravieţuitor.

Divorţat de nevoie

După sentinţă, prima pronunţată în Bihor într-un caz de culpă medicală, medicii şi directoarea spitalului, Aurelia Boitor, au crezut că asigurarea obligatorie de malpraxis va acoperi nota de plată stabilită de judecători. Dar n-a fost aşa. Motivul? Şi doctorii, şi conducerea unităţii au considerat poliţele de asigurare drept simple formalităţi legale, la fel ca RCA-ul pentru şoferi, astfel că le-au încheiat pentru sumele minime obligatorii, care nu acoperă toate tipurile de despăgubiri şi care exclud plata prejudiciilor morale. Pentru acestea din urmă ar fi fost nevoie de o asigurare complexă, asemănătoare celei de tip CASCO.

"Plata daunelor morale era o clauză suplimentară a asigurărilor de malpraxis, pentru care trebuia plătită o primă de asigurare mai mare. Noi n-am ştiut asta când am încheiat contractul cu Generali Asigurări, decât după proces, când firma a refuzat să achite suma stabilită de judecători ca daune morale. Acum am reparat greşeala, am cuprins în noul contract şi clauza pentru acest tip de daune. Le-am cerut şi medicilor să fie atenţi ce semnează, am avertizat şi alte spitale din ţară, ca să nu mai ajungă nimeni în situaţia noastră", explică acum directoarea.

Pentru a nu fi puşi la plată individual, medicii au avut grijă din timp să-şi pună la adăpost averile. Anestezistul Vladimir Topală, de pildă, a divorţat şi şi-a trecut toate bunurile, o casă şi un apartament din Timişoara, pe numele soţiei şi al fiicei. Mai mult, deşi lucrează şi la o clinică privată, în declaraţia fiscală şi-a trecut doar salariul primit de la spital, astfel încât la punerea în executare a sentinţei să nu-i poată fi "dijmuite" toate veniturile. "Conform legii, pot fi executate până la o treime din veniturile lunare. În acest caz e vorba de o treime din salariul pe care doctorul Topală îl încasează de la spital, care este sub 3.000 de lei", explică avocatul familiei Gruie, Răzvan Doseanu.

Executare cu scandal

Sătul să fie purtat cu vorba, în primăvara acestui an Dorel Gruie s-a adresat executorului judecătoresc Dorel Popovici care, în prima fază, a instituit popriri pe salariile celor doi medici. Apoi, marţea trecută, a notificat Trezoreria Beiuş să blocheze contul spitalului şi în termen de 15 zile să-i transfere în contul său toate sumele de bani primite de spital, până la acoperirea sumei de 145.000 de euro.

"A fost ultima soluţie, după ce am încercat mai multe înţelegeri pe cale amiabilă cu spitalul. Am acceptat o eşalonare a plăţilor, o reeşalonare, chiar şi o plată în rate, dar degeaba", spune avocatul familiei Gruie. Potrivit lui Doseanu, astă-vară spitalul s-a obligat să achite câte 20.000 de lei lunar, cu începere din luna septembrie, până la stingerea întregii datorii, dar înţelegerea nu a fost respectată de directoare. "În octombrie a plătit 15.000 de lei şi gata. Probabil voia să plătească toată suma în 10 ani, ceea ce e inacceptabil pentru familie", spune avocatul.

Fără bani

Văzându-se acum fără bani de medicamente şi hrană pentru bolnavi, directoarea spitalului, Aurica Boitor, nu ştie pe unde să scoată cămaşa. "Noi vrem să plătim, dar legal nu putem decât din veniturile proprii, nu din fondurile primite de la CAS. Nici în bugetul de cheltuieli al spitalului, care este de 120.000de  lei pe an, nu am avut prevăzut vreun leu pentru a acoperi o parte măcar din cei 145.000 de euro. În septembrie nu am plătit, ci doar în octombrie, dar nu putem mai mult". Ce o îngrijorează, însă, e că executorul vrea să meargă până-n pânzele albe. "Am fost anunţaţi că se va pune sechestru şi pe unele clădiri. Vom intra în colaps. Mă întreb ce se va întâmpla, pentru că deservim o zonă cu o populaţie de 100.000 oameni", zice directoarea.

În disperare de cauză, femeia a apelat la Consiliul Judeţean, la Direcţia de Sănătate Publică şi la Casa Asigurărilor de Sănătate Bihor. "Am făcut 39 de cereri la CJ, DSP şi CAS pentru a ne vira fonduri, pentru că nu avem de unde achita o su­mă aşa mare. Toate răspunsurile au fost negative şi mi s-a spus să mă adresez Primăriei Beiuş", spune directoarea. Ceea ce a şi făcut, iar ca urmare primarul municipiului, Adrian Domocoş, l-a invitat pe avocatul familiei Gruie la negocieri programate săptămâna aceasta.

Pe de altă parte, directoarea spitalului speră că, după ce a cerut şi ea în instanţă eşalonarea despăgubirilor şi anularea executării silite, contul unităţii va fi totuşi deblocat. Pentru că, după ea, vinovaţi ar fi toţi ceilalţi, începând de la firma de asigurări până la avocatul familiei Gruie şi executorul judecătoresc angajat de aceasta. Nicidecum cei doi medici din cauza cărora a murit o tânără şi din cauza cărora, culmea, acum au de suferit şi alţi bolnavi...

Legea 95/2006 privind reforma sănătăţii obligă fiecare spital şi cadru medical să încheie, anual, asigurări de răspundere civilă profesională pentru malpraxis, stabilind totodată şi primele de asigurare minime obligatorii. Pentru un farmacist, de pildă, o poliţă încheiată pentru suma minimă prevăzută de lege ca despăgubire, de 5.000 de euro, costă circa 5 euro pe an. În cazul unui chirurg, pragul despăgubirilor creşte la 62.000 de euro, iar preţul asigurării urcă la 37 euro pe an.

Problema gravă cu care se confruntă spitalul din Beiuş ar putea să se repete şi cu alte unităţi medicale, în condiţiile în care majoritatea au semnat poliţele de asigurare fără să se "acopere" pentru toate problemele. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean, recunoaşte că şi instituţia pe care o conduce poate ajunge în aceeaşi situaţie: "Probabil din decembrie vom stipula în contractele de asigurare clauze care să ne ferească de asemenea riscuri".

Viorel Sandu, directorul sucursalei Oradea a companiei Generali, cea la care a încheiat poliţe de asigurare la spitalul din Beiuş, crede că explicaţia situaţiei în care a ajuns acesta e "zgârcenia" care îi face pe medici şi pe manageri să aleagă asigurările mai ieftine. "Ca să fie acoperiţi în eventualitatea că sunt condamnaţi la plata unor sume de bani după procese de malpraxis, ar fi trebuit să plătească poliţe mai scumpe, ce ar fi inclus şi despăgubiri morale", spune asiguratorul.