URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 20 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cred că primarul Ilie Bolojan se ghidează în viaţă după principiul "repetiţia este mama învăţăturii". Altfel nu se explică de ce, după episodul dureros cu Gavril Grebenişan la cârma Spitalului Judeţean, a recidivat cu Dacian Foncea ca manager la Municipal.
Zic şi eu
Adrian Cris
Duminică, prima oară în ultimii 30 de ani, am avut cu adevărat din ce alege la Preşedinţie, nu doar „răul mai mic”, ci şi binele, să zic aşa. Electoratul de dreapta (spre deosebire de simpatizanţii unor Dăncilă, Diaconu, Cumpănaşu etc, ale căror exigenţe sunt modeste) a acuzat, însă, o altă premieră, ruşinoasă: lipsa dezbaterii, a confruntării între pretendenţi...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Klaus Iohannis știe că nu e un tip șarmant cu electoratul. I-ar plăcea la maxim dacă n-ar trebui să interacționeze cu nicio ființă umană, să nu fie nevoit să zâmbească fals în fața camerelor, să nu dea mâna cu nimeni niciodată. Trecerea de la dezinvoltura balcanică a lui Băsescu la seriozitatea atât de neromânească a lui Iohannis a fost prea brutală pentru publicul larg, în ochii căruia președintele ar trebui să fie un tip de viață, chefliu, cu vicii, slobod la gură, cu râs zgomotos și cu inima bătând în ritm de manea...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diagnosticul de infarct miocardic acut (IMA) se bazează pe durerea toracică severă şi celelalte simptome (nelinişte, anxietate, paloare, transpiraţii), fiind completat de datele de laborator, electrocardiogramă şi tehnicile imagistice. Bolnavul cu IMA prezintă unele modificări sanguine nespecifice (creşterea numărului de leucocite şi a VSH) şi unele modificări specifice (creşterea cantităţii de enzime specifice muşchiului miocardic ca urmare a necrozei).
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
17 Ianuarie 2014, 07:37

Ce vor pentru Bihor? Pentru următorii 7 ani, Bihorul are proiecte de 1,4 miliarde euro

Ce vor pentru Bihor? Pentru următorii 7 ani, Bihorul are proiecte de 1,4 miliarde euro "PERLA COROANEI", CENUŞĂREASĂ. Deşi este principalul motor de dezvoltare a judeţului, Zona Metropolitană Oradea nu ocupă un loc special în strategia Bihorului. Aceasta nu conţine, de exemplu, nicio referire la proiectul prezentat în octombrie 2013 de primarul Ilie Bolojan (foto) pentru construirea unei mega-centuri a ZMO de 35-40 km, care să ocolească oraşul pe la sud, de la Oşorhei până la Biharia. Pe motiv că ar fi costat peste 100 milioane euro, conducerea CJ nici nu a susţinut proiectul la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest, preferând să insiste pentru extinderea sau modernizarea unor drumuri judeţene care să lege Bihorul de Arad, Sălaj şi Satu Mare
Ce vor pentru Bihor? Pentru următorii 7 ani, Bihorul are proiecte de 1,4 miliarde euro MULTE ŞI PROASTE. Deşi densitatea drumurilor din Bihor este de 39,4 km la 1.000 km pătraţi, peste media naţională de 35,1 km/1.000 kmp, starea lor îngreunează circulaţia persoanelor şi mărfurilor. Doar 25,6% din cei 990 km de drumuri judeţene şi 316 km de drumuri naţionale sunt modernizaţi
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Vrem, nu vrem, Europa ne obligă să ne apropiem de ea. Fiindcă anul acesta începe un nou exerciţiu financiar al UE, care se va încheia în 2020, judeţele sunt obligate să-şi facă strategii de dezvoltare cu proiecte pentru următorii 7 ani, cu riscul că altfel nu vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru cofinanţarea lor.

Acesta e şi motivul pentru care Consiliul Judeţean Bihor încredinţa anul trecut elaborarea strategiei judeţului unor firme de consultanţă, la fel cum procedase şi înainte, pentru perioada 2007-2013. După 7 luni, lucrarea a fost pusă în discuţia specialiştilor şi a publicului, pentru completări şi modificări, urmând ca varianta finală să fie dezbătută luna viitoare de consilierii judeţeni.

BIHOREANUL vă prezintă principalele prevederi ale documentului ce acoperă aproape toate activităţile şi include proiecte în valoare-record de 1,4 miliarde euro, opiniile foştilor şi actualilor şefi ai administraţiei judeţene, dar şi ale unor specialişti independenţi care au remarcat atât meritele strategiei, cât şi părţile ei slabe.

Sub zodia suspiciunii

Licitaţia pentru realizarea strategiei judeţului 2014-2020 a fost adjudecată în mai 2013, pentru 90.000 euro, de asocierea firmelor bucureştene Gea Strategy & Consulting şi Romactiv Businees Consulting, rezultat criticat pe motiv că la cea de-a doua companie lucrase şeful de cabinet al preşedintelui CJ, Horia Carţiş.

După debutul cu stângul, cauzat de suspiciunea "dedicaţiei", o echipă de 16 consultanţi a studiat precedenta strategie, a cules date de la Institutul Naţional de Statistică, Registrul Comerţului, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la cele 101 consilii municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţ, şi a cerut informaţii şi de la alte instituţii, inclusiv de la organizaţii private.

În vară au urmat întâlniri cu reprezentanţii diferitelor entităţi interesate, axate pe chestiuni ce mergeau de la capacitatea administrativă a autorităţilor până la situaţia mediului de afaceri, resurselor umane şi infrastructurii sociale, educaţionale şi sanitare.

Patru scopuri

După centralizarea informaţiilor, consultanţii au elaborat o analiză-diagnostic conform sarcinii trasate de conducerea CJ de a întocmi strategia aşa încât să satisfacă patru obiective majore: dezvoltarea infrastructurii (de toate felurile), creşterea competitivităţii în industrie şi agricultură, valorificarea potenţialului turistic, respectiv dezvoltarea serviciilor publice şi a capacităţii administrative a instituţiilor.

Ulterior, în urma consultărilor şi vizitelor în teren, în document au fost incluse 124 de proiecte proprii ale CJ care să fie derulate până în 2020 şi au fost inventariate 1.517 proiecte în curs de implementare sau doar iniţiate de cele 101 consilii locale.

Analiză cuprinzătoare

Componenta de bază a strategiei e analiza situaţiei prezente, care descrie şi studiază pe 136 de pagini, în detaliu, cu concluzii de tip "plusuri" şi "minusuri" profilul geografic şi administrativ al judeţului, dezvoltarea urbană şi rurală, relaţiile dintre unităţile administrativ-teritoriale (UAT-uri), economia, turismul, capitalul uman, infrastructura de educaţie şi sănătate, edilitară (gaze, electricitate, apă, canalizare, gestiunea deşeurilor) şi de comunicaţii (aeroport, căi ferate, drumuri), la final fiind prezentate concluzii generale.

Situaţia de la care se porneşte relevă lucruri cunoscute, dar obligatorii de menţionat în asemenea documente, precum conectivitatea bună spre Ungaria, vestul, nord-vestul şi centrul ţării, interesul rezidenţial crescut pentru Oradea şi Zona Metropolitană, dar şi neajunsuri ca fragmentarea judeţului în 101 UAT-uri, care îngreunează colaborarea dintre ele, gradul de urbanizare scăzut, sau dependenţa de marii angajatori, ce determină salarizarea modestă.

20 de ani regres, 3 ani de revenire

Analiza confirmă tendinţele cunoscute, dar cu informaţii noi. De pildă, în ce priveşte demografia se subliniază sporul natural constant negativ, iar din punct de vedere economic că Oradea a suferit din 1991 până în 2011 un declin continuu (de 41,15%, depăşit doar de cel al Şteiului - 42,84%), cauzat de dispariţia industriei. Economia judeţului e afectată de disproporţii grave (77% din firme sunt profilate pe servicii, doar 20% pe producţie), iar în agricultură exploataţiile sunt fragmentate şi ineficiente.

Abia din 2011 se remarcă o revenire a economiei, în sectoare tradiţionale (confecţii, textile, încălţăminte - locul I pe ţară), dar şi în domenii noi: tehnologia informaţiei (în 2011 Bihorul era pe locul I în ţară la fabricarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice, după numărul de salariaţi şi cifra de afaceri) ori fabricarea subansamblurilor electronice (tot locul I). Documentul prezintă şi studii de caz din industria cauciucului şi maselor plastice (locul I în ţară), industria mobilei (locul V), exploatarea resurselor (mai ales de ţiţei, unde Bihorul asigură 10% din producţia internă) etc.

Infrastructură pe minus

Dacă în ce priveşte infrastructura socială (sistemul de ocrotire a copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi), de educaţie şi de sănătate se notează progrese din 2007 (modernizarea şcolilor şi spitalelor), cea mai mare problemă este starea infrastructurii de comunicaţii. Bihorului îi lipseşte o autostradă, are doar 316 km de drumuri naţionale (din care doar 25,6% modernizaţi), oraşele (cu excepţia Oradiei) nu au centuri, căile ferate (550 km) sunt neelectrificate, iar aeroportul asigură curse regulate doar spre Capitală, deşi se cer şi curse externe (spre Italia şi Spania).

Reţelele edilitare sunt şi ele grav deficitare: gaz există doar în 17,8% din UAT-uri (totuşi între 2006-2011 s-a înregistrat o extindere de 12,5%), termoficare doar în 2,9% din localităţi, reţele de apă în 86% din UAT-uri (în creştere cu 10% în 2011 faţă de 2006), canalizare în numai 25,7% din localităţi (în extindere cu 18% în 2011 raportat la 2006).

Concluzia e că, deşi Bihorul are o poziţie geografică favorabilă, ramuri economice profitabile, resurse naturale şi turistice bogate, o universitate clasată pe locul 10 în ţară şi cu specializări variate, infrastructură educaţională şi sanitară peste medie, factorii care îngreunează dezvoltarea sunt dificil de ameliorat, necesitând investiţii uriaşe.

Ce-i de făcut

Consistenţa strategiei rezidă în inventarierea tuturor proiectelor, din toate domeniile, care trebuie materializate în următorii 7 ani. Pentru dezvoltarea administrativă există 17 proiecte cu valori între 30.000 şi 60 milioane euro (de pildă, implementarea gestiunii integrate a deşeurilor, sisteme informatice pentru plata taxelor, cadastru digital, actualizarea planului de amenajare a teritoriului, asistenţă pentru consiliile comunale în accesarea de fonduri, sprijinirea ADI-urilor).

Pentru dezvoltarea economică sunt propuse 12 proiecte, între 30.000 şi 40 milioane euro (inventarierea terenurilor pentru investitori, participarea la misiuni externe pentru găsirea de investitori, construirea de parcuri industriale, la Tileagd - 30 mil. euro, Beiuş - 20 mil., Marghita - 10 mil., Săcueni-Valea lui Mihai - 20 mil.), asistenţă pentru agricultori şi înlesnirea parteneriatelor dintre aceştia.

Strategia prevede extinderea infrastructurii de apă-canal, atât în UAT-urile cu potenţial turistic (10,3 mil. euro), cât mai ales prin programul Aparegio (126,34 mil.), a reţelei de servicii sociale (3,8 mil.) şi sanitare (8 mil.), valorificarea resurselor geotermale (2 mil.).

Pentru turism au fost prevăzute 20 de proiecte (între 25.000 şi 2 milioane euro) ce au în vedere valorificarea Băilor Felix şi 1 Mai, dar şi a destinaţiilor din Apuseni, crearea unui brand turistic al judeţului, realizarea unor muzee etnografice în 1 Mai şi pe Valea Ierului, promovarea turismului "de aventură" (canyoning, rafting etc), amenajarea a noi peşteri, reabilitarea cabanei Vadu Crişului, susţinerea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale, inclusiv prin deschiderea unei şcoli de profil şi a unor magazine de desfacere etc.

Urgenţa nr. 1

Cum era de aşteptat, pentru infrastructura de transport au fost adunate cele mai multe proiecte - 70. Pe primele locuri: modernizarea Aeroportului (74 mil. euro din fonduri UE, de la Guvern, CJ şi din venituri proprii), electrificarea căilor ferate spre Cluj, Timişoara, Debreţin şi Bekescsaba (600 mil. euro), construirea (de către CNADNR) a centurilor pentru Marghita (12,79 mil. euro), Valea lui Mihai (11,75 mil.), Beiuş-Ştei-Vaşcău (117 mil.) şi Aleşd (74,89 mil.), reabilitarea DN 19 Şimian-Săcueni-Diosig (20 mil.), DN 19B Săcueni-Suplacu de Barcău-Marghita (40 mil.) şi DN 19E Biharia-Chiribiş (5 mil. euro). Strategia prevede şi continuarea reabilitării unor tronsoane de drumuri judeţene la care lucrările au început (DJ 191 Marghita-Tăşad, DJ 767A Uileacu de Beiuş-Bălaia-Sârbi, DJ 792A Beliu-Tinca-Leş, DJ 797A Bicaciu-Ianoşda-limită cu DN 79 Oradea-Arad).

Cele mai multe proiecte (70%) sunt noi: DJ 764 Beiuş-Roşia-Aştileu-Aleşd, DJ 108I Bucea-Bulz-Tileagd, DJ 764 Beiuş-Roşia, DJ 764D Bratca-Borod, DJ108I Bucea-Bulz-Vadu Crişului, DJ 795 Salonta-Tinca-Holod-Vintere, DJ 764A Beiuş-Stâna de Vale, DJ 764F Uileacu de Beiuş-Finiş-Lazuri de Beiuş-Lunca, DJ 108H Pădurea Neagră şi DJ 191A Chiribiş, DJ 767 Sâmbăta-Tileagd, DJ 767B Tăşad-Copăcel-Serghiş-DJ 767 şi multe altele. Scopul principal? Crearea legăturilor între drumurile naţionale pe axa est-vest a judeţului, astfel încât cei care vor să ajungă, de exemplu, din zona Beiuş spre Cluj sau spre Arad să nu mai facă ocoluri.

Între ambiţii şi lacune

De la prima lectură sare în ochi, totuşi, că pe cât de mare a fost atenţia acordată infrastructurii, pe tot atât de deficitară este strategia în propuneri pentru dezvoltarea învăţământului superior şi profesional, dar şi a aşa-numitei "industrii recreative" (Teatrul, Muzeul ori sportul nefiind pomenite, iar existenţa Universităţii doar citată).

Cel mai mare reproş se referă însă la faptul că strategia e o "înşiruire de proiecte" nerealizabile şi vine, previzibil, de la liderul grupului PDL din CJ, Ionel Avrigeanu. "Se vede că s-a muncit mult la strategie, dar nu văd ce rost are, de pildă, propunerea de electrificare a căilor ferate, care cere 600 milioane euro. Dacă n-a făcut-o Ceauşescu, n-o s-o facă nici Consiliul Judeţean!", zice Avrigeanu, adăugând, sceptic: "Nu cred că se vor realiza nici măcar 10% din obiective".

Mai ponderat, şi pentru că face parte din conducerea CJ, UDMR-istul Alexandru Kiss e satisfăcut că direcţiile de dezvoltare din vechea strategie au fost preluate de cea nouă dar, în schimb, îi impută acesteia că nu privilegiază reşedinţa de judeţ şi Zona Metropolitană. "Oradea are o treime din populaţia judeţului şi este motorul dezvoltării judeţului, dar importanţa ei nu se vede suficient", zice Kiss. Aceeaşi observaţie o face şi sociologul Adrian Hatos: "Zona Metropolitană merita mai multă atenţie".

Cu dus şi întors

Reprezentanţii mediului de afaceri văd alte probleme. Consultantul Dacian Palladi consideră că noua strategie păcătuieşte prin faptul că nu rezolvă situaţia capitalului uman. "E bine că vrem parcuri industriale şi în judeţ, dar investitorii se plâng că nu avem muncitori calificaţi", spune Palladi, care crede că trebuia studiată mai detaliat dezvoltarea şcolilor profesionale. "La fel, dacă vrei dezvoltarea agriculturii, trebuie să te gândeşti şi la industria alimentară, să faci unităţi de procesare a produselor agricole".

Pe de altă parte, conchide specialistul, oricât de mult şi-ar dori dezvoltarea Bihorului, "Consiliul Judeţean are totuşi prea puţine pârghii ca să determine investiţii pe care nu le pot face decât alte instituţii sau mediul privat", dând exemplul turismului: "Degeaba faci drumuri, apă şi canalizare dacă proprietarii de pensiuni nu asigură servicii conexe pentru petrecerea timpului liber, iar celelalte autorităţi nu asigură servicii medicale de urgenţă sau de recuperare".

Ajustări şi completări

04_Cornel_Popa_bihoreanul.jpgNici şeful CJ nu e deplin satisfăcut de proiectul strategiei. Reprezentanţii celor 101 UAT-uri, spune Cornel Popa (foto), au răspuns cu întârziere şi superficial solicitărilor, "ca şi cum nu ar fi fost în primul rând interesul primarilor ca proiectele lor să fie luate în considerare", iar alte instituţii fie nu au răspuns deloc, fie au furnizat doar informaţii statistice, fără propuneri. Mai mult, documentul nu include, cum ar fi vrut Popa, şi un plan de alimentare cu apă şi de canalizare a zonei Padiş şi un proiect de valorificare a apei geotermale în zone ca Ştei, Marghita şi Aleşd, unde zăcămintele permit atât activităţi balneare, cât şi termoficarea localităţilor.

"Până luna viitoare vom culege şi propunerile pe care vor să le mai facă alte instituţii, ONG-uri şi persoane fizice, consultanţii le vor analiza, după care proiectul va fi ajustat şi completat", spune preşedintele, iar în februarie sau cel târziu în martie strategia să fie adoptată de consilierii judeţeni. Nu de alta, dar 2014 a început, la fel ca numărătoarea inversă până în 2020. Iar în goana pentru banii UE alţii se pot dovedi mai iuţi de picior...


COMPARAŢIE
7 ani de vorbe goale

04_Alexandru_Kiss_bihoreanul.jpgPrecedenta strategie a judeţului, pentru perioada 2007-2013, a fost elaborată în 2006, când CJ era condus de Alexandru Kiss (foto), Gavrilă Ghilea şi Ionel Avrigeanu, de către firma RaptorInvest SRL, o subsidiară a companiei maghiare Raptor Kft, deţinută de doi politicieni din Ungaria, pentru 1,7 miliarde lei vechi (50.000 euro).

BIHOREANUL arăta atunci că documentul conţinea multă "burtologie", fără proiecte concrete, asta deşi propunea şase direcţii de dezvoltare: pentru agricultură şi silvicultură, "crearea de condiţii pentru dezvoltarea industriei", "dezvoltarea infrastructurii de transport, gaz, electricitate, apă, canalizare şi telecomunicaţii", a resurselor umane, "îmbunătăţirea condiţiilor învăţământului, prevederilor sociale, instituţiilor sanitare, păstrarea culturii locale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea turismului".

Pentru drumuri, de pildă, se enunţa modernizarea prin "construirea, înnoirea şi mărirea capacităţii de trafic a drumurilor intra şi extravilane aparţinătoare localităţilor şi a porţiunilor drumurilor de calitate inferioară care ocolesc aşezările", dar strategia nu include niciun proiect pentru vreun anume drum, la fel întâmplându-se cu modernizarea şcolilor, spitalelor şi infrastructurii edilitare.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
@Java
desteptule. Daca esti asa destept de ce nu esti tu la primaria orasului? Sunt satul de cacanari de genul tau care nu fac nimic pentru orasul asta dar au gura cat capacul de canal.
Postat 17 Ianuarie 2014, 23:54 de David
Re: Alex + David !!!
Mai caraghiosilor, voi sunteti tampiti ??? Nu ati aflat inca faptul ca Oradea nu va atrage nici macar o mica parte din sumele de care se vorbeste, pentru ca Bolojan nu are nici o strategie care sa fi fost acceptata pentru absorbtia de fonduri europene ??? Lista cu proiecte asa cum a fost prezentata de Oradea pe Fondurile Structurale a fost respinsa de Consiliul Regional in proportie de 80%, nefiind conforma cu criteriile !!!
Postat 17 Ianuarie 2014, 18:43 de Java
Bravo Bolo!
Se pare ca managementul strategic incepe sa fie folosit si de administratia de stat (Primaria), jos palaria! Multe firme private nu au planuri strategice asemanatoare, felicitari! Singura remarca pentru Bolojan este sa asculte feedbackurile si de la altii, sa nu se creada atotstiutor si va fi f bine! Am inteles ca in noul mandat a inceput sa elimine feedbackul, asta nu e de bun augur. In rest sa o tina tot asa!
Postat 17 Ianuarie 2014, 16:57 de Alex
.
bihorul este popul absorbtiilor fondurilor europene multumita lui Bolojan. Bravo lui, tot asa in continuare !
Postat 17 Ianuarie 2014, 13:34 de David
A se retine suma de 1.400.000.000 Euro pentru raportul din 2020 !!!!!
.
Postat 17 Ianuarie 2014, 11:36 de Wall
Povestea merge mai departe!!!!!!!!!!!!
"Zona Metropolitană merita mai multă atenţie" zice unul ... tocmai cand se reduce personalul de acolo cu 22,22% ... ha, ha, ha !!!!!!!!!!!!!!
Postat 17 Ianuarie 2014, 11:24 de Mind
Absorbţia reală va fi de max. 15% din valoarea visată !?!
Presupunând că în loc de 200 milioane euro cât este stabilit de principiu pentru Bihor chiar ar exista o alocare nerambursabilă de 1,4 miliarde euro, trebuie ţinut cont de capacitatea locală de cofinanţare ce nu poate depăşi în mod obiectiv, în decurs de 7 ani, mai mult de 30 milioane euro cu toate eforturile publice şi private angajate. Iar dacă ar putea exista siguranţa unor cofinanţări locale totale de 30 milioane, orice calcul elementar făcut la nivel european arată că pot genera rezultate maxime de aproape 200 milioane, chiar daca n-am lua in calcul alte costuri indirecte si TVA-ul returnat costurilor directe. Aşa încât hârtia suportă 1,4 miliarde euro dar realitatea va "înghiţi" doar 15% din aceasta, în intervalul bugetar european 2014-2020 care înseamnă o cuantificare de final 2023 !?! Din nefericire, liderii politici actuali sunt lipsiţi de realism şi nu văd soluţiile simple prin care capacitatea de absorbţie poate fi multiplicată în cadrul unei strategii care să "rupă îngrămădeala mentală" actuală, generând viziune dinamică adaptată perspectivelor !?!
Postat 17 Ianuarie 2014, 11:20 de Carp III
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3145 RON
  • 1 EUR = 4.7759 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON