Minorităţile tradiţionale îşi doresc să fie recunoscute la nivel european. Vicepreşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Silagyi Zsolt, a anunţat marţi în cadrul unei conferinţe de presă, la Oradea, că formaţiunea pe care o reprezintă a demarat o iniţiativă civică menită să determine Uniunea Europeană să protejeze prin lege minorităţile naţionale.
"Dacă Uniunea Europeană protejează agricultura, industria, libera concurenţă, viaţa iepurilor şi a găinilor, ar trebui cu atât mai mult să protejeze patrimoniul cultural al miniorităţilor tradiţionale, ca parte integrală a patrimoniului european", a declarat Szilagyi Zsolt.
Primul pas în acest sens a fost făcut pe 22 martie, când PPMT a trimis Serviciului Juridic al Consiliul Europei o iniţiativă civică pentru controlul prealabil al legalităţii.
"Am cerut ca Uniunea Europeană să legifereze un act normativ conform căruia identitatea persoanelor aparţinând minorităţilor tradiţionale din Europa să fie protejată. Am mai cerut ca patrimoniul cultural al minorităţilor să fie considerat valoare europeană şi să fie protejat", a spus PPMT-istul.
Deşi răspunsul din 18 iunie al Serviciului Juridic a fost unul negativ, declinând această responsabilitate statelor membre, reprezentanţii PPMT sunt mulţumiţi că măcar au primit sugestii despre forma în care trebuie creionată iniţiativa pentru a fi admisă.
"Răspunsul Serviciului Juridic este consultativ şi nu obligă la nimic, dar ne arată direcţia în care trebuie să ne mişcăm pentru modificarea textului, astel încât acesta să poată fi înregistrat", a spus vicepreşedintele PPMT.
Întrucât formaţiunile politice UDMR şi Consiliul Naţional Secuiesc lucrează la textul unor iniţiative similare, Szilagzi Zsolt a declarat că PPMT va susţine oricare dintre cele trei variante care va primi controlul de legalitate din partea Serviciului Juridic al Comisiei Europene.
"Nu trebuie să concepem această procedură ca o cursă electorală, ci trebuie să ne bazăm pe solidaritatea europeană a minorităţilor tradiţionale", a afirmat Szilagyi.
În cazul în care textul uneia dintre iniţiativele civice va fi acceptat fiind conform legislaţiei de către Serviciul Juridic al Comisiei Europene, acesta va fi spus unei dezbateri publice. Pentru a sta la baza unei iniţiative legislative, iniţiativa civică va trebui să strângă în cel mult un an un milion de semnături de la cetăţeni din minim 7 ţări europene diferite.
Procesul este unul laborios şi nu prezintă nicio garanţie că ulterior se va materializa într-un normativ european. Până în prezent, din 25 de iniţiative civice, doar 12 au primit avizul Serviciului Juridic, doar nouă au ajuns în faza de strângere de semnături şi numai cea privind dreptul fundamental de a avea acces la apă al tuturor cetăţenilor a reuşit să obţină sprijinul unui milion de semnatari.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.