Bolojan şi Avrigeanu: PNL nu va coopera cu şefii CJ Bihor până nu alocă „decent” banii, nu-şi publică pe site cheltuielile şi nu opresc „drenajele” financiare

Cu o jumătate de oră înaintea celei fixate pentru începerea reuniunii de joi, când Consiliul Judeţean urma să voteze bugetul pe 2018, preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, şi vicepreşedintele Ionel Avrigeanu, liderul grupului liberal din CJ, au anunţat că cei 17 aleşi liberali nu participă la şedinţa programată, poate nici la altele pe viitor, în condiţiile în care conducerea instituţiei a ignorat câteva propuneri „de bun-simţ”.

„Să eliberăm primarii”

Bolojan a afirmat că este vorba despre principii asumate de PNL la alegerile locale din 2016 şi la care nu renunţă: repartizarea echitabilă a banilor judeţului pentru echilibrarea bugetelor locale, transparentizarea cheltuielilor publice şi acceptarea unor iniţiative din programul liberal care nu au încărcătură politică, ci sunt în folosul bihorenilor.

În ce priveşte alocarea banilor pentru primării, Bolojan a spus că a propus conducerii CJ un „pact” aşa încât „majoritatea sumelor cu care CJ echilibrează bugetele administraţiilor locale să fie repartizate proporţional cu numărul primarilor, indiferent de culoarea lor politică”, afirmând că locuitorii unui oraş sau ai unei comune nu pot fi sancţionaţi pentru că au votat „într-un anumit fel” şi explicând că în prezent primarii nu pot susţine proiecte de dezvoltare deoarece nu au „perspectiva banilor” pe care pot conta.

„Să-i eliberăm pe primari din localităţile cu bugete mici de maşinăria politică şi să venim cu altă abordare, dacă nu în ţară, măcar în judeţul Bihor!”, a spus şeful PNL Bihor.

Unii discriminaţi, alţii privilegiaţi

Legat de bugetul CJ pe acest an, Avrigeanu a afirmat că grupul consilierilor judeţeni PNL au primit proiectul, fără să fie consultaţi, abia miercuri, iar acesta indică dezechilibre atât în distribuirea pe capitole de cheltuieli, cât şi în finanţarea instituţiilor din subordinea CJ.

Concret, Avrigeanu a spus că bugetul pentru investiţii a fost gândit cu o scădere de 20% faţă de cel de anul trecut (93 milioane lei în 2018 faţă de 116 milioane în 2017), în condiţiile în care chiar şi „această sumă se bazează pe excedentul de anul trecut”, adică pe suma de 43 milioane lei pe care conducerea CJ nu a reuşit s-o cheltuiască pentru investiţii.

Liberalul a acuzat şi „pulverizarea” alocărilor în sume mici pentru proiecte multe, ceea ce va face să nu existe proiecte majore, de pildă, pentru infrastructura de drumuri. „Pentru 8 kilometri, pe drumul Vârciorog – Călăţea s-au alocat 200.000 lei, nu ajung nici pentru 200 de metri de asfalt. La fel, tot 200.000 lei pentru Suplac – Căpâlna. Sume de un milion de lei s-au dat pentru proiectare şi execuţie de drumuri, deşi nu poţi de banii ăştia să faci proiectarea şi execuţia unui drum”, a spus Avrigeanu.

De asemenea, acesta a arătat că bugetele pentru instituţiile din subordinea CJ au fost alocate discreţionar: Teatrul Regina Maria a primit cu 2% mai mulţi bani decât anul trecut, dar Teatrul Szigligeti cu 20% mai mult, Filarmonica cu 14% peste suma din 2017, Muzeul Ţării Crişurilor cu 2% mai mult, iar Biblioteca Judeţeană cu 4% mai puţin. Bolojan l-a completat: revista Varad a primit cu 15% mai mulţi bani decât revista Familia, şi „nu pentru că editează mai mult”, ci pentru salarii.

„Se drenează resurse”

Pe de altă parte, Bolojan a afirmat că liberalii sunt nemulţumiţi de secretomania alocărilor băneşti către ONG-uri, spunând că anul trecut CJ a alocat pentru tot felul de fundaţii şi asociaţii 700.000 euro, cât fosta conducere în patru ani, iar asta în condiţii netransparente, deşi există exemplul Primăriei, care de zece ani îşi face publice cheltuielile pe site.

Totodată, liberalul a acuzat că 80% din bani au fost dedicaţi „ONG-urilor abonate”, fără ca şefii CJ să urmărească felul în care au fost cheltuiţi. „Nu ar fi o problemă dacă această sumă s-ar vedea în ceva concret, dar e cât se poate de cert că se drenează resurse financiare. Există aceleaşi entităţi abonate an de an, iar rezultatele activităţii lor nu le veţi vedea în spaţiul public. Alocările pentru ONG-uri sunt în proporţie de 80% clientelare”, a spus Bolojan, completând că transparentizarea cheltuirii banilor, atât cei ai CJ, cât şi ai instituţiilor subordonate CJ, este o „condiţie” pentru colaborarea dintre consilierii PNL şi cei ai coaliţiei.

Să ţină cont de propuneri!

În fine, liderul PNL Bihor a afirmat că liberalii din CJ au avut mai multe proiecte concrete, însă coaliţia UDMR-PSD-ALDE le-a respins sau nici măcar nu le-au pus pe ordinea de zi. Din această categorie, Bolojan a amintit un proiect pentru amplasarea în zonele turistice a unor containere cu grupuri sanitare şi instalaţii pentru duş, dar şi propunerea de reabilitare a clădirii fostei Policlinici Mari.

Bolojan a concluzionat că reprezentanţii PNL din CJ vor coopera cu cei ai puterii dacă aceştia le vor accepta condiţiile. „În aceste condiţii, în care aceste lucruri se rezolvă, le-am spus limpede că PNL susţine toate proiectele majore şi votăm orice material care are o abordare normală, aşa încât energiile pe care le avem să fie folosite pentru proiecte pozitive”, a încheiat Bolojan, amintind că până în prezent liberalii au votat toate „proiectele majore”, astfel încât nu pot fi acuzaţi de blocaje.