Primele expoziţii aranjate în sălile noului Muzeu al Ţării Crişurilor de pe strada Armatei Române au fost vernisate, joi după amiază, cu ocazia Zilei Internaţionale a Muzeelor, în prezenţa mai multor oficialităţi şi feţe bisericeşti.
Pentru oaspeţi, pe un ecran instalat la intrarea în clădire, au fost proiectate imagini ce prezintă cum vor arăta noile secţii ale Muzeului Ţării Crişurilor, însoţite în fundal de muzică clasică.
Bucurie după 10 ani
Ca la multe astfel de evenimente, discursurile, care s-au ţinut în Sala Mare a noului Muzeu, recompartimentată temporar pentru a găzdui o expoziţie adusă din Republica Moldova, au durat mai bine de o oră, moderator fiind directorul MŢC, Aurel Chiriac.
"Sunt foarte bucuros de ceea ce se întâmplă în seara asta. Iată, după 10 ani de lupte, reuşim să facem primul pas, respectiv să ne deschidem cu cinci săli din ceea ce înseamnă noul Muzeu al Ţării Crişurilor", a spus Chiriac, care i-a mulţumit fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, - prezent la eveniment - pentru că, în 2007, a fost cel care a avut iniţiativa obţinerii clădirii fostei garnizoane din Oradea pentru Muzeu şi a reuşit acest lucru în doar câteva luni.
De asemenea, Chiriac i-a mulţumit şi lui Pasztor Sandor, actualul preşedinte al CJ Bihor, pentru că a urgentat lucrările pentru deschiderea noului sediu, după perioada lungă în care situaţia a stagnat din cauza unui conflict între instituţie şi firma constructoare, Selina.
Mulţumiri între Pasztor, Mang şi Popa
La rândul său, Pasztor a spus că, aşa cum o arată şi mesajul acestei ediţii a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, deschiderea noului sediu este, de fapt, o "revenire la normalitate". "Cred că este obligaţia noastră a orădenilor, a bihorenilor, să creem un spaţiu care va reprezenta mult mai mult decât muzeul unui judeţ, va fi unul regional. (…) Mai avem mult de făcut. Clădirea este în perfectă stare. În 8-10 luni vom avea echipat muzeul cu mobilierul special. Şi începem să intrăm în normalitate", a spus preşedintele Consiliului Judeţean.
La microfon au ajuns şi alţi reprezentanţi ai oficialităţilor şi invitaţi la eveniment, între care vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, care, în speech-ul său, a făcut aluzie la încercările primarului Ilie Bolojan de a muta Muzeul Ţării Crişurilor în Cetate, în ideea în care imobilul din strada Armatei Române să devină sediu al Consiliului Judeţean. "Vreau să-i mulţumesc domnului Cornel Popa că nu a cedat presiunilor, căci altfel astăzi probabil aici ar fi funcţionat Consiliul Judeţean", a spus Mang. La rândul său, Cornel Popa a ţinut un discurs destul de lung şi întortocheat, în care a vorbit despre importanţa Muzeului Ţării Crişurilor pentru zona noastră şi i-a felicitat pe angajaţii Consiliului Judeţean care au lucrat şi lucrează la proiectele pentru dotarea acestuia.
La eveniment au mai participat secretarul de stat în Ministerul Culturii Alexandru Pugna, episcopii Sofronie Drincec, Virgil Bercea şi Laszlo Bocskei, parlamentarii Szabo Odon şi Sorin Ioan Roman, prefectul Claudiu Pop, vicepreşedintele CJ Traian Bodea, primarul Debreţinului, László Papp, precum şi Maurizio Passerotti, consul onorific al României în Trentino Alto Adige (Italia).
"Scoarţe" din Moldova
Invitaţii la deschiderea parţială a Muzeului Ţării Crişurilor au putut admira cinci expoziţii din colecţiile instituţiei muzeale din Oradea şi aduse din alte ţări. În Sala Mare, au fost aranjată expoziţia "Imaginea lumii ţesute în lână" de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, care cuprinde covoare populare ţesute la război în secolele XVIII şi XIX, denumite "scoarţe". Colecţia este una de anvergură, piesele ce o compun făcând parte de anul trecut din patrimoniul UNESCO. Alături de acestea, vizitatorii au la dispoziţie panouri explicative despre tradiţia ţesutului la război şi despre motivele des întâlnite pe "scoarţele" româneşti şi din Moldova.
Într-o altă încăpere a fost deschisă expoziţia colorată "Etnographica - reprezentări grafice ale portului popular", de la Muzeul Déri din Debreţin, ce cuprinde piese deosebite din costumele folclorice ungureşti. De asemenea, în alte săli au putut fi admirate sculpturile lui Iosif Fekete, din colecţia MŢC, autorul având în portofoliu lucrări importante precum Statuia Aviatorilor din Bucureşti şi cea a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, aceasta din urmă alături de Oscar Han.
Invitaţie la Noaptea Muzeelor
Cea de-a patra expoziţie reuneşte creaţiile mai multor pictori şi sculptori orădeni, realizate între 1950 şi 1980, iar a cincea este dedicată graficianului Nistor Coita (1943-2013), care a lucrat şi la Muzeul Ţării Crişurilor şi este considerat unul dintre cei mai buni graficieni români contemporani.
Pe parcursul întregului eveniment, la intrarea în fosta clădire a Garnizoanei, acum inscripţionată MŢC, invitaţii au putut urmări, pe un panou video imens, proiecţii ale viitoarelor secţii ale Muzeului, în timp ce de pe alte panouri amenajate în grădina imobilului au putut descoperi detalii despre fostele sedii ale instituţiei muzeale, precum şi despre cel actual.
Toate expoziţiile vor putea fi vizitate, gratuit, în Noaptea Muzeelor, adică pe 20 mai, între orele 19 şi 02, precum şi ulterior, conform unui program care urmează să fie făcut public.
Citeşte şi: Noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor va fi inaugurat abia după alte investiţii de 10 milioane euro (FOTO)
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.