Senatorul UDMR Bihor Rozalia Biro a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, motivele pentru care formaţiunea sa, ajutată de parlamentari din PSD, ALDE, UNPR şi independenţi, a atacat la Curtea Constituţională Legea votului prin corespondenţă, iniţiată de PSD şi abia votată în cele două camere ale Parlamentului.
Lege cu probleme
Printre altele, a spus Biro, contestaţia semnată de 50 deputaţi şi 31 senatori arată că legea contravine articolelor 2, aliniatul 1, articolului 3, aliniatul 1, şi articolului 62, aliniatele 1-3, din Constituţie, care garantează "corectitudinea alegerilor", "egalitatea cetăţenilor în faţa legii" şi "caracterul secret al votului", dar şi Codul de bune practici electorale elaborat de Comisia de la Veneţia.
Potrivit senatorului UDMR, acest Cod "permite votul prin corespondenţă doar atunci când corespondenţa este protejată, dar nicăieri în lege nu găsim o garanţie privind siguranţa corespondenţei. Corectitudinea alegerilor lipseşte cu desăvârşire în aceste condiţii".
Totodată, Biro spune că legea instituie o discriminare a cetăţenilor cu reşedinţa ori domiciliul stabil în ţară faţă de cei stabiliţi în străinătate, întrucât românii din ţară pot vota la secţiile de votare la care sunt arondaţi fie direct, fie apelând la urna mobilă, iar cei din Diaspora vor avea un drept în plus prin posibilitatea de a vota prin corespondenţă.
Nu în ultimul rând, senatorul bihorean afirmă că legea nu garantează caracterul secret şi liber exprimat al votului, deoarece atunci când cetăţeanul din Diaspora primeşte plicul cu buletinul de vot, el poate fi influenţat de alte persoane sau alte persoane pot chiar să voteze în locul lui.
Înaintea adoptării legii, a precizat Biro, UDMR a avut "peste 20 de propuneri de modificare a proiectului", dar nu a putut să şi le susţină din cauza grabei iniţiatorilor de la PSD.
Succesoarea unei liberale
Pe de altă parte, Biro, care este şi şefa Organizaţiei de Femei a UDMR din 2013, de la înfiinţarea acesteia, a informat că la finele lunii trecute a fost aleasă pe una din cele şase poziţii de vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a Partidului Popular European, în urma unei competiţii la care au participat 12 colege. Singura reprezentantă a unei organizaţii de femei din România care a mai ocupat o asemenea poziţie a fost Cristina Trăilă (PNL).
În această organizaţie a PPE sunt reprezentate organizaţiile de femei ale partidelor populare din 35 de state europene (nu doar din UE), iar Biro a spus că şi-ar dori ca în noua sa calitate să aibă ca atribuţii "coordonarea organizaţiilor din partea estică a Europei".
Biro a apreciat noua sa poziţie "este o nouă oportunitate atât pentru UDMR, cât şi în general pentru organizaţiile de femei ale celorlalte partide din România", cu care de altfel a iniţiat mai multe proiecte vizând îmbunătăţirea legislaţiei privind protecţia copilului şi drepturile omului.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.