Tot răul spre bine! Fermierii din Bihor înregistrează producţii record, în vreme ce seceta a pârjolit recoltele din sudul ţării  

Combinele s-au retras de pe câmpuri, recolta a ajuns în hambar, iar fermierii bihoreni se pregătesc de mini-vacanţă în aşteptarea strângerii porumbului. Într-un an în care agricultorii din sud, cu cele mai bune terenuri din ţară, au lanurile arse de secetă, agricultorii bihoreni declară, pentru prima dată după ani buni, recolte record!

"Producţiile medii sunt peste cele de anul trecut. La grâu, cantitatea recoltată a crescut de la 4,5 tone la 4,8 tone la hectar, cu mult peste producţia medie la nivel naţional", spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan.

După secetă, arşiţă...

O nenorocire nu vine niciodată singură. Peste pandemia de Covid-19, care a declanşat o criză sanitară fără precedent, transformată curând în una economică, s-a suprapus dezastrul din agricultură. Seceta prelungită, începută încă din toamna anului trecut, a distrus recoltele de anul acesta.

La nivel naţional cifrele sunt de-a dreptul dramatice. "La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare - peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă - producţia medie este de 2,9 tone la hectar, faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci, s-a diminuat producţia cu 40%", a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros (foto).

La nivel naţional, toate culturile înregistrează recolte mai mici. Producţia de secară a scăzut de la 3,2 tone la 2,5 tone la hectar, cea de orz de la 5 tone la 2,6 tone la hectar, cea de rapiţă de la 2,3 tone la 1,9 tone la hectar, şi exemplele ar putea continua...

Cele mai mari din ţară

Prin comparaţie cu dezastrul din ţară, producţiile fermierilor bihoreni, ceva mai bune decât anul trecut, devin recorduri naţionale. "Spre deosebire de restul ţării, zona de nord-vest a ţării a fost ferită de fenomenele extreme ale anului agricol 2019 - 2020, constând într-o secetă prelungită începând încă din toamnă. Astfel, recoltele pot fi considerate bune", spune şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Bihor, Nicolae Hodişan (foto).

Spre exemplu, dacă producţia medie de grâu la nivel naţional a fost de 2,9 tone la hectar, media judeţului Bihor a fost de 4,8 tone, iar zone din nordul judeţului, precum Curtuişeni, Diosig, Valea lui Mihai sau Săcueni, au atins producţii de 6 tone la hectar.

Feriţi de secetă, fermierii bihoreni se aşteaptă şi la o producţie medie de porumb de 8 tone la hectar faţă de 7 tone, anul trecut. "În unele zone din nord-vestul judeţului nu excludem ca producţiile să ajungă şi la 14 tone la hectar", spune Hodişan.

Graniţă, Tămăşeul...

Nici producţia agricolă din Bihor nu este, însă, unitară. "Judecând după recolte, judeţul este împărţit în două. În nord, mai sus de Tămăşeu, unde a plouat la timp şi terenurile sunt mai bune, s-au făcut recolte extraordinare, de peste 6 tone la hectar. În sudul judeţului şi în zona colinară, recoltele au fost mai mici, dar totuşi peste media naţională", spune consultantul în afaceri Octavian Dan (foto).

Dincolo de capriciile vremii şi calitatea solului, o influenţă importantă în dimensiunea recoltei au avut-o investiţiile în seminţe, îngrăşăminte şi tratamente de calitate făcute aici de marile ferme, dublate de tehnologia folosită.

"Vremea fiind capricioasă, anul acesta a contat ca niciodată sincronizarea tratamentelor aplicate culturilor cu perioadele de precipitaţii. Ştiu fermieri care au stropit când a plouat şi au făcut producţii de 6 tone la hectar şi fermieri care au stropit conform calendarului, fără să ţină cont de faptul că pe vreme de secetă plantele nu «lucrau», care au făcut doar 4,5 tone la hectar sau mai puţin", spune consultantul.

Record pe Bihor

În Bihor, cele mai mari producţii au fost obţinute de firma Agrodav, condusă de Dan Derşidan (foto). Firma lucrează în zona Valea lui Mihai circa 1.100 hectare din cel mai bun teren agricol al judeţului. În funcţie de soi şi de tehnologia folosită, fermierul a obţinut o medie de 7 tone de grâu la hectar, cu un vârf de 7,6 tone în unele zone, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul mediei naţionale. "Sigur, este o producţie bună, dar nu extraordinară. Având în vedere investiţiile pe care le-am făcut, ca să ies pe profit, oricum trebuia să recoltez măcar 6 tone la hectar", spune Derşidan.

Producţiile mari presupun pe lângă terenuri bune, ploi la timp şi seminţe de calitate, investiţii în utilaje, tratamente, îngrăşăminte şi multe altele. "Ca să scoţi o producţie de 6 tone, cât am făcut noi, investeşti măcar 3.500 lei la hectar. Spre exemplu, anul acesta a plouat des, aşa că am făcut mai multe tratamente, iar acestea costă", spune Ioan Cuc, patronul firmei Patrol Service, care lucrează 8.000 de hectare, cea mai mare suprafaţă din Bihor.

Mici şi cu probleme...

Producţia agricolă de la nivel naţional, mult sub aşteptări, şi pandemia de Covid-19, care ameninţă să limiteze exporturile marilor producători, au făcut ca preţul grânelor să crească faţă de aceeaşi perioadă de 2019. Preţul grâului a urcat de la 650 lei la 750 lei pe tonă, iar cel al rapiţei de la 1.600 la 1.750 lei pe tonă.

Un calcul aproximativ arată că, la o investiţie de 3.500 lei la hectar şi o producţie mare, de 6 tone de grâu, fermierii rămân la recoltat cu circa 1.000 lei pe hectar. Dacă luăm în calcul că din aceşti bani ar trebui să trăiască, să îşi plătească ratele, să investească şi să pregătească viitoarea producţie, chiar şi în an agricol cu preţuri bune, câştigul devine relativ. În cazul fermelor mici, care trăiesc din împrumuturi, situaţia devine însă sumbră...

"Părerea mea este că fermele mici, cu producţii modeste, care au din urmă datorii pentru seminţe sau îngrăşăminte ori duc după ele rate în bănci şi sunt obligate să îşi vândă producţia la recoltat, vor avea probleme. Acestea vor putea începe noul ciclu de producţie doar dacă vor mai vinde din teren sau utilaje", spune Ioan Cuc (foto).

Producţie pe stoc

Chiar dacă primesc preţuri mai bune decât anul trecut, marii fermieri preferă să îşi ţină producţia în siloz, aşteptând ca acestea să crească. Ei estimează că, dacă preţul kilogramului de grâu la recoltare este undeva la 0,75 lei, în primăvara anului viitor, când "grosul" se va fi consumat, acesta va urca la 0,85 lei sau chiar mai sus. Totul este să nu fii obligat să vinzi de îndată...

"Dacă nu ai capacităţi de stocare, nu ai făcut nimic. Să vinzi imediat după recoltare, la un preţ mai mic decât ai obţine în iarnă, în condiţiile în care ai cheltuieli de plătit şi trebuie să te împrumuţi pentru viitoarea producţie, este faliment curat", spune un fermier.

Astfel, cu timpul, inevitabil, fermele mari, puternice şi eficiente vor deveni tot mai mari, iar cele medii şi mici, treptat, tot mai slabe. Iar pandemia şi seceta de anul acesta n-au nicio vină...

LOC ESTE!

1.000.000
de tone de cereale pot adăposti spaţiile de depozitare din judeţul Bihor

PRODUCŢII RECORD
Secetă la Marea Neagră...

Consiliul Internaţional al Cerealelor, organizaţie a Comisiei Europene menită să favorizeze comerţul cu cereale şi să contribuie la stabilitatea pieţelor, a anunţat pentru anul acesta o producţie globală record de cereale de peste 2,2 miliarde tone, în creştere cu 54 milioane tone faţă de anul precedent. Cele mai mari creşteri se vor înregistra la producţia de grâu mai mare, cu 4 milioane de tone, şi cea de porumb, cu 50 milioane tone mai bogată. Este prima creştere a stocurilor globale de cereale după 4 ani pe scădere pe fondul capriciilor vremii.

Datele privind creşterea producţiei cerealiere au fost confirmate şi de Departamentul Agriculturii din SUA, care a estimat însă producţii mai mici în Bazinul Mării Negre. Specialiştii au arătat că creşterea temperaturii aerului cu 1,5 grade Celsius peste media multianuală în această zonă va genera valuri de căldură şi secetă, fenomene care au făcut ravagii în România.