Deşi aşteptaţi la conferinţa Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (CAMBC), derulată vineri şi sâmbătă la Universitatea Partium din Oradea, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, şi primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, ambii membri ai UDMR, nu au mai ajuns.
"Nu au venit, cu toate că i-am invitat şi cu toate că, în astfel de probleme, ar trebui să fim uniţi", a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă organizată la finalul întâlnirii, preşedintele Consiliului, europarlamentarul Tőkés László. Acesta s-a declarat, totuși, mulțumit, că la dezbaterile desfăşurate pe parcursul celor două zile au participat un număr mare de tineri. "Trebuie să predăm ştafeta celor care vor duce mai departe stăruinţa noastră pentru autonomie", a subliniat el.
Potrivit lui Tőkés, discuţiile s-au axat în principal pe demersurile comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei pentru obţinerea autonomiei şi nevoia ca acestea să acţioneze unite.
"Ideea este că maghiarii din Transilvania nu renunţă la autonomie, însă trebuie să se facă înţeleşi la Bucureşti. Maghiarii din Transilvania nu vor independenţă. Vor doar autonomie, să aibă dreptul să-şi folosească limba maternă şi să-şi păstreze cultura", a spus europarlamentarul.
Tőkés este mulţumit că, din 2010, Guvernul de la Budapesta a ales să sprijine comunitatea maghiară din afara graniţelor, însă doreşte şi parteneriatul Guvernului României. "Dorim să câștigăm și parteneriatul Bucureștiului, al societății majoritare românești, al clasei politice românești, pentru că este clar că străduințele noastre de autonomie nu au direcție împotriva Bucureștiului, nu sunt împotriva românilor, ba, din contră, dorim să ajungem la înțelegere în această chestiune", a mai arătat europarlamentarul.
Exemplul Aland
La conferinţa de presă au mai participat Csóti György, fost diplomat, parlamentar şi director al Institutului pentru Protecţia Dreptului Minorităţilor, Szilágyi Zsolt, preşedintele Partitului Popular Maghiar din Transilvania, şi Elisabeth Nauclér, politician şi jurist suedez din Finlanda. Cea din urmă a prezentat, în cadrul conferinţei situaţia arhipelagului Aland, regiune cu capitala la Mariehamn, căreia Finlanda i-a oferit una dintre cele mai largi autonomii din Europa. Aland este demilitarizată, are o singură limbă oficială - suedeza - parlament, steag, imn, preşedinte şi guvern propriu, fiind la acelaşi nivel de autoguvernare cu Gibraltarul, Groenlanda şi Insulele Feroe.
"Eu nu am venit să dau soluţii, am venit să împărtăşesc experienţa noastră", a explicat la conferinţa de presă Elisabeth Nauclér, care de-a lungul carierei sale a fost în mijlocul comunităţii din Tibet, alături de Dalai Lama, în insulele Okinawa din Japonia, în Groenlanda şi chiar Iugoslavia. "Indiferent cum este denumită autonomia – că este autoguvernare, divizarea puterii – important este conţinutul, ceea ce se doreşte, limbă maternă, cultură, drumuri mai bune. Iar cel mai important este dialogul. Fără dialog, nu se va ajunge nicăieri", a explicat Nauclér.
Declaraţie comună
Tot în cadrul conferinţei de presă a fost făcută publică şi declaraţia finală a conferinţei, în care Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic îşi manifestă nemulţumirea faţă de desfiinţarea Liceului catolic din Târgu Mureş. "Ne manifestăm îngrijorarea faţă de această naţionalizare postcomunistă, în condiţiile în care nici până azi nu s-a finalizat în întregime retrocedarea imobilelor confiscate înainte de 1989. Facem apel la Guvernul României, ca în concordanţă cu normele europene, să respecte dreptul comunităţii maghiare la învăţământul în limbă maternă, în limitele legale", se arată în document.
Potrivit declaraţiei, CAMBC a trecut în revistă şi demersurile comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic pentru obţinerea autonomiei, constatând că cele mai mari probleme sunt generate de lipsa autodeterminării. "Este extrem de important să primim sprijinul necondiţionat al noii generaţii, al tinerilor", se precizează în declaraţie.
CAMBC salută, totodată, eforturile făcute de Szili Katalin, însărcinatul premierului Ungariei cu coordonarea problemelor de autonomie pentru maghiarii din afara graniţelor, pentru elaborarea unui proiect de act normativ cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc. "Având în vedere că s-a stabilit ca ţel depunerea unui nou proiect de act normativ cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc în Parlamentul României, o invităm să continue demersurile pentru a realiza un proiect care să obţină cea mai mare susţinere a organbizaţiilor politice şi civice maghiare", scrie în declaraţie.
La strâns de semnături
Pe de altă parte, CAMBC susţine iniţiativa cetăţenească Minority SafePack şi le cere membrilor din comunităţile minorităţii maghiare din Bazinul Carpatic şi partenerilor internaţionali ca să sprijine demersul prin strângerea de semnături. "Iniţiativa cetăţenească necesită strângerea a 1 milion de semnături ar putea fi un mecanism important pentru protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene", se mai arată în document.
CAMBC consideră important faptul că cetăţenii maghiari de pretutindeni vor putea să-şi exprime votul la alegerile parlamentare din Ungaria de anul viitor. "Prin intermediul membrilor săi, Consiliul acordă ajutor tuturor cetăţenilor maghiari ca să se înregistreze pe listele de votare şi îi încurajează ca – indiferent de locul de domiciliu – să participe la alegeri", se mai precizează în declaraţie.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.