Schimbările climatice au devenit o realitate medicală, dar România nu are, încă, o strategie reală pentru a proteja populația. Context.ro publică o serie de articole pe această temă, exemplificând inclusiv cu o situație din Oradea.
Jurnalista Georgiana Anghel dezvăluie că Ministerul Sănătății nu dispune de un plan dedicat adaptării la aceste modificări, iar în Strategia Națională de Sănătate expresia „schimbări climatice” apare o singură dată. Institutul Național de Sănătate Publică recunoaște că nu are nici măcar o analiză de risc și că așteaptă înființarea unui Observator Național pentru Climă și Sănătate pentru a începe evaluarea.
În acest context, sistemul sanitar românesc - deja sub presiune - va trebui să facă față unei dintre cele mai mari amenințări ale secolului.
Oradea vede efectele deja
„Am avut pacienți cu mușcătură de căpușă și în decembrie”, a declarat conform sursei citate, dr. Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor. Medicul arată că încălzirea vremii transformă bolile sezoniere în afecțiuni prezente pe tot parcursul anului. La Spitalul Județean din Oradea, costurile pentru tratamentul bolii Lyme au crescut de 17 ori în 2024 față de 2020, iar pentru medicamente de peste 50 de ori, ajungând la 80.000 lei în 2024.
„Acum avem teste și medicamente nu numai în aprilie-septembrie, ci pe tot parcursul anului”, a mai explicat Borcea, potrivit sursei citate, avertizând că spitalele ar trebui să se pregătească și pentru boli tropicale sau traume multiple provocate de furtuni violente.
„Nu știm nimic care să fie planificat la nivel național. Nu ni s-a cerut un input, nicio decizie nu a venit către noi”, a precizat medicul citat de context.ro.
Recuperarea, punctul slab
Autoritățile par să fi ignorat cu totul această realitate. Context.ro precizează că nici Registrul Național Electronic al Riscurilor de Mediu nu menționează schimbările climatice în raportul pe 2023.
În România nu există studii dedicate impactului climatic asupra sănătății, însă cercetători din București au demonstrat în 2023 legătura între poluare și spitalizări, folosindu-se de costurile de spitalizare la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, condus de pneumologa orădeană Beatrice Mahler până anul trecut. Creșterea concentrațiilor de PM2,5 - particule fine, în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului - poate majora costurile lunare ale spitalizărilor cu până la 1,4 milioane lei, iar PM10 - particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri provenite din surse naturale (praf, polen) sau produse de om (în urma arderilor centralelor electrice, încălzirea locuințelor, incendii de vegetație, uzura anvelopelor, etc.) - cu până la peste 900.000 lei, dezvăluie sursa citată.
Costul inacțiunii: miliarde pierdute
Cât despre costul inacțiunii climatice în România, context.ro precizează că, în ultimii 25 de ani, România a pierdut nu mai puțin de 5.700 de vieți în urma fenomenelor extreme și perspectivele nu sunt optimiste, iar OCDE avertizează că efectele climatice „ne blochează în decenii de consecințe”.
„Deși studii internaționale arată că un euro investit în prevenție înseamnă 6 euro economisiți, România nu face studii aprofundate și subestimează costurile inacțiunii, care se pot ridica la peste 5,8 miliarde de euro în 2050”, arată sursa citată.
Dacă în 2022, incendiile au produs pagube de 1,5 miliarde euro - de 10 ori media ultimilor 15 ani, estimările pentru 2050 arată pierderi care ar putea crește de zece ori și impact asupra clădirilor, inclusiv spitale.
În 2024, peste 600 de decese suplimentare au fost înregistrate în lunile iulie-august, asociate stresului termic.
Mai multe detalii, aici.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.