Sebastian Nemeth, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Bihor: "Nu cred că va fi o problemă cu medicamentele"

În vârstă de 41 de ani, Sebastian Nemeth este preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Bihor din 2016, fiind reales recent pentru al doilea mandat.

Absolvent, iar acum cadru didactic al Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea, Nemeth este şef de lucrări la catedra de Farmacognozie şi Fitoterapie a FMF, materie pe care le-o şi predă studenţilor din anul III. Din 2010, este doctor în domeniul farmaciei, titlu obţinut la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţeganu din Cluj Napoca.

BIHOREANUL l-a provocat să povestească despre cum sunt stocurile de medicamente în vremea pandemiei, dar şi despre schimbările care au loc în acest domeniu.

Speranţa în transporturi

- Cum stau farmaciile din Bihor cu stocurile de medicamente pe fondul pandemiei de coronavirus? Există diferenţe mari între lanţurile comerciale şi farmaciile independente?

-  Da, între lanţurile naţionale şi farmaciile independente există, la nivel declarativ, diferenţe în stocuri. Lanţurile naţionale nu prevăd lipsuri majore, singura problemă ridicată de reprezentanţii acestora ar fi o eventuală blocare a transportului de medicamente. În mare parte, şi-au luat măsuri de siguranţă astfel încât au stocuri de 2-3 luni. Răspunsul primit din partea farmaciilor independente arată că stocurile ar fi la limită la mai multe produse, deoarece acestea ar intra cu prioritate în marile lanţuri.

- Dar cu stocul de măşti şi cel cu dezinfectante?

- Atât în cazul măştilor, cât şi în cel al dezinfectantelor preparate industrial, farmaciile încearcă să se aprovizioneze. Sunt unele care şi-au asigurat stocuri pentru personalul propriu, dar încercăm şi noi, Colegiul Farmaciştilor, pe cât putem, să le ajutăm. Pentru revânzare, imediat ce intră se epuizează. Aceste materiale nu există la furnizor şi este îngreunat importul, fiind produse preponderent în China. Cert este că preţurile pentru măşti şi soluţii dezinfectante cresc alarmant peste tot.

- Unele farmacii au preparat soluţii dezinfectante. Câte farmacii mai au azi receptură, pentru a prepara soluţii, creme, medicamente? Cumpără bihorenii soluţiile preparate în farmacii?

- Cumpără, în limita stocurilor disponibile, dar farmaciile prepară în funcţie de cantitatea de materie primă la care au acces (alcoolul lipsind acum cu desăvârşire). Puţine farmacii mai au receptură. Condiţiile de autorizare sunt stufoase, costisitoare. Şi materia primă necesară preparării este scumpă la cantităţi mici, necesare pentru puţine reţete, aşadar preţul produselor preparate nu este competitiv. În Bihor, doar 64 din cele 325 de farmacii au receptură şi au dreptul să prepare dezinfectante şi chiar biocide, după reţetele acreditate de OMS, cu etanol sau alcool izopropilic. Atenţie, însă! Mai nou, au fost semnalate cazuri în care oamenii şi-au dezinfectat alimentele cu substanţe pe bază de alcool izopropilic, ceea ce poate fi periculos pentru sănătate. Cei care vor să dezinfecteze alimentele o pot face cu încredere cu bicarbonat de sodiu dizolvat în apă.

Dezinfectant sau apă şi săpun?

- Explicaţi-ne cum e cu produsele biocide...

- Concentraţia de alcool face diferenţa între biocide şi dezinfectantele comune. Dacă în primele concentraţia alcoolului este de peste 80%, în dezinfectante se găseşte mult diminuată, între 20 şi 50%. De altfel, produsele cu o concentraţie scăzută de alcool sunt mai puţin eficiente decât apa şi săpunul.

- Şi dezinfectantele pe bază de clor?

- Acestea sunt doar pentru suprafeţe. Cele pe bază de alcool sunt pentru mâini. Oricum, în cazul ambelor e nevoie de precauţie. Primele sunt toxice, celelalte inflamabile.

Creşteri şi descreşteri

- Unii spun că au crescut achiziţiile de paracetamol, pe fondul unor studii care spuneau că ibuprofenul înrăutăţeşte starea celor infectaţi cu Covid-19. Se întâmplă şi la noi?

- Da, informaţiile livrate prin mass-media influenţează comportamentul pacienţilor, vânzările de paracetamol şi produsele care conţin paracetamol au crescut exponenţial. Aproape că s-au dublat. De asemenea, a crescut preţul cu ridicata din distribuţie, implicit asta se reflectă în preţul de raft.

- Care sunt cele mai vândute medicamente pe fondul pandemiei de coronavirus?

- Nu pe toate le putem încadra ca medicamente. Pe lângă paracetamol, cele mai vândute produse sunt măştile, alcoolul sanitar, dezinfectanţii, vitamina C, evident, concomitent cu creşterea preţurilor. Şi numărul termometrelor vândute a crescut considerabil, dar nu sunt probleme de stocuri, decât la cele contactless.

- Este adevărat că s-au triplat vânzările în ultima lună?

- Nu, nici ca cifră de afaceri, nici ca profit. "Boom"-ul de creştere a vânzărilor a fost după 11 martie, dar numai pe anumite produse. La acestea, se adaugă creşterea numărului de reţete prescrise în această perioadă pe 3 luni pentru bolile cronice. După intrarea în vigoare a ordonanţelor militare prin care se restricţionează ieşirile pe stradă, adresabilitatea în farmacii şi vânzările au scăzut cu aproape 40%.

- Există vreun risc ca, în săptămânile următoare, să rămânem fără medicamente de bază în farmacii?

- Nu, sunt alternative terapeutice, nu cred că va fi o problemă.

Medicamentul, o marfă

- Cum sunt stocurile pentru bolile cronice? Unii bolnavi reclamă că nu se mai găsesc pe piaţă medicamente vitale, precum Siofor, pentru bolnavii de diabet, Baraclude, recomandat pentru hepatita B, Euthyrox, pentru suferinzii de tiroidă...

- Stocurile pentru bolile cronice sunt suficiente, cu excepţia unora care erau deficitare şi înaintea pandemiei, din varii motive, ca de pildă politica de preţuri în domeniul medicamentului, reglementată de Ministerul Sănătăţii, şi asocierea sintagmei de marfă medicamentului. Cea din urmă facilitează exportul paralel, pentru că există o directivă europeană care permite libera circulaţie a mărfii. Practic, au fost deschise graniţele pentru medicamentele deficitare pentru boli cronice. Deoarece acestea în România au preţul cel mai mic din Europa, sunt foarte cerute în afară şi nu ajung în farmacii. Baraclude nu se mai importă, dar există generice, Siofor intră în cantităţi mici în România, iar Euthyrox a fost importat într-un număr de 10.000 de unităţi, la aproximativ 8.700 de farmacii din toată ţara. Nu este rentabilă comercializarea lor pentru producător, România având, cum am zis, cel mai mic preţ din Europa.

- Dar cu medicamentele necesare bolnavilor oncologici?

- La nivel judeţean ni s-a transmis că nu au existat solicitări care nu pot fi onorate.

Cerc vicios

- O altă parte dintre bolnavi reclamă că pe piaţă se regăsesc doar medicamente generice, diferite faţă de cele originale. Ce ar trebui să facă aceşti bolnavi?

- E un cerc vicios, pacienţii nu pot face ceva anume. Politica de preţuri a statului influenţează comportamentul producătorilor, iar exportul paralel de medicamente garantează profituri rapide, dar face ca produsele originale să dispară înainte de a fi comercializate pe piaţa locală. Suprapunem la aceasta criza Covid-19, lipsa materiei prime pentru producători, Brexit-ul, care a determinat mutări de producţie... Atât timp cât în România se prescrie substanţă activă, iar Agenţia Naţională a Medicamentului autorizează şi, practic, garantează calitativ atât genericele cât şi produsele inovatoare sau originale, nu există niciun motiv ca pacienţii să nu apeleze la generice, în special în această perioadă.

- Au farmaciile din Bihor stocuri de vaccinuri antigripale?

- Au, dar nu au nevoie de ele, în această perioadă, pentru că s-a încheiat sezonul de vaccinare. Oricum, vaccinul antigripal nu acţionează împotriva SARS-CoV-2. După cum se ştie, încă nu avem un vaccin pentru acest virus.

Medic - pacient - farmacie

- Au început să vină pacienţi cu reţete primite pe email? Funcţionează actualul sistem, în care practic cardul de sănătate este suspendat?

- Da, au început să vină, încă nu ştim cât de funcţional este exact sistemul, până când Casa de Asigurări nu va procedura mai clar acest mod de lucru. Sunt categorii de produse prescrise pe reţete speciale (TAB II şi TAB III), care necesită în continuare prezentarea fizică a reţetei. Sistemul informatic SIUI este unul imperfect şi instabil. Menţionez că este foarte important ca reţeta electronică în această perioadă să urmeze paşii medic - pacient - farmacie. Adică important este să nu se trimită direct de la medic la farmacie, cum au fost semnalate cazuri la nivel naţional.

- În rândurile farmaciştilor au existat demisii izvorâte din frică?

- Nu, însă cei cu cazuri de imunodeficienţe prezente în familie, cancere, boli autoimune, cei operaţi recent, transplantaţii sau cei cu copiii în grija unui singur părinte au solicitat concedii.