Se poate face şcoală la distanţă? Un sociolog din Oradea a aflat că profesorii se simt nepregătiţi şi nu pot păstra legătura online cu toţi elevii lor

De la instalarea stării de urgenţă în România, cursurile în toate şcolile au fost suspendate, iar profesorii, elevii şi părinţii se văd nevoiţi să descopere lecţiile de la distanţă.

Sociologul orădean Adrian Hatos (Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii din Oradea) a vrut să afle cum se desfăşoară şcoala "de acasă" în mediul preuniversitar şi a făcut un sondaj printre profesorii români din mai multe judeţe, mai cu seamă că nu prea există date privind accesul profesorilor şi elevilor la resurse electronice şi online. În acest demers, profesorul orădean a colaborat cu conferenţiarul Otilia Clipa, de la Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava.

"Dacă educaţia se desfăşoară la distanţă, prin instrumente electronice, inegalitatea care deja există între copii din diferite medii sociale va creşte. Ministerul, dacă ar recomanda ca şcoala să continue prin instrumente electronice, ar trebui să asigure egalitate de şanse", a declarat Hatos, pentru BIHOREANUL.

Greu cu internetul

Principalele constatări ale sondajului sunt că dascălii s-au adaptat diferit la noile condiţii de comunicare cu elevii. Majoritatea păstrează legătura cu ei prin aplicaţii de mesagerie precum WhatsApp sau Facebook Messenger (93% dintre profesorii de la oraş şi 88% dintre cei de la ţară). Platformele de e-learning sunt utilizate de 37% dintre dascălii din mediul urban şi de doar 14% dintre cei din mediul rural. O treime din dascăli au declarat că păstrează legătura cu elevii prin conversaţii telefonice.

Aproape toţi profesorii respondenţi au declarat că au un calculator sau un laptop, iar peste o zecime dintre ei au declarat că au cumpărat un astfel de echipament de când s-a instalat starea de urgenţă.

În schimb, accesul elevilor la internet este mult mai scăzut: doar 18% dintre profesori au spus că toţi sau aproape toţi elevii lor au un calculator sau un laptop, în timp ce 17% au spus că mai puţin de un sfert dintre copii au un asemenea aparat. Nici accesul elevilor la internet nu e mai răspândit: 23% dintre dascăli au spus că şcolarii lor au internet acasă, iar 33% că aceştia au acces la date mobile.

Se simt nepregătiţi

Întrebaţi cât de dificilă li se pare predarea de la distanţă, cei mai mulţi dintre profesori, atât de la oraş, cât şi de la sate, au dat nota 5, pe o scală de la 0 la 10.

22% dintre profesorii din mediul rural şi-au declarat un nivel mediu de pregătire pentru lecţii de la distanţă, în timp ce doar 4% s-au declarat extrem de bine pregătiţi. De altfel, doar o zecime dintre dascălii din mediul rural şi 14% dintre cei de la oraş au declarat că au participat la programe de formare profesională pentru învăţământ de la distanţă.

"Eficienţa tehnicilor de predare la distanţă aplicate în acest moment este evaluată la jumătate din cea a modalităţilor utilizate în predarea normală", se arată în raportul studiului.

Optimism moderat

Despre finalizarea anului şcolar, opiniile profesorilor sunt destul de clare: dacă şcoala ar reîncepe în jurul datei de 1 mai, dascălii optează pentru finalizarea cursurilor la termen şi reducerea materiei. Dacă suspendarea orelor se prelungeşte mai mult, până la 1 iulie, dascălii cred că anul şcolar ar trebui încheiat cu notele existente pe 12 martie sau cursurile ar putea să se prelungească peste vară.

"Varianta îngheţării anului şcolar este respinsă de cvasitotalitatea cadrelor didactice", se mai arată în raport. Jumătate dintre profesorii care au răspuns consideră că examenele naţionale din acest an nu trebuie suspendate în niciun caz.

"Starea de spirit a profesorilor este una de optimism moderat. Deşi 28,2% exprimă un grad maxim de îngrijorare faţă de actuala epidemie iar nivelul median al îngrijorării, pe o scală de la 0 la 10, este de 7, majoritatea profesorilor este relativ optimistă în ceea ce priveşte durata actualei situaţii, 63,2% dintre ei considerând că situaţia de suspendare a orelor va dura maximum 2 luni", se mai arată în studiu.