Se caută rector! La Universitatea din Oradea vin alegerile pentru structurile de conducere. Vezi cine e în cărţi!

În timp ce studenţii orădeni ies din sesiune, profesorii dornici să facă parte din conducerea Universităţii încep "examenele" electorale.

Săptămâna aceasta vor avea loc alegerile pentru Senatul academic, iar în următoarele două luni vor fi aleşi şi şefii supremi ai Universităţii: preşedintele forului şi rectorul. Cine vor fi candidaţii este greu de spus, pentru că mulţi încă îşi fac calcule şi aşteaptă ca alţii să deschidă lista.

BIHOREANUL vă dezvăluie numele celor care, probabil, se vor regăsi pe buletinele de vot...

Senat mai mic

Alegerile academice au debutat în toamnă, când universitarii orădeni şi-au ales directorii de departamente şi reprezentanţii în consiliile facultăţilor, iar acum continuă pentru formarea noului Senat şi desemnarea viitorului rector.

For legislativ care are printre atribuţii controlarea rectorului, Senatul va fi mai suplu şi va avea 64 de membri (în loc de 76, ca în prezent), dintre care 48 de cadre didactice şi 16 studenţi. Aceştia din urmă şi-au ales deja reprezentanţii, iar pe 29 ianuarie va fi rândul profesorilor să-şi voteze preferaţii.

Din cei 48 senatori-dascăli, 10 vor reprezenta Facultatea de Medicină şi Farmacie, 5 Protecţia Mediului şi 4 Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei. Câte 3 senatori vor avea facultăţile de Geografie, Turism şi Sport, Inginerie Managerială şi Tehnologică, Ştiinţe Socio-Umane, Informatică şi Ştiinţe, respectiv Ştiinţe Economice, iar câte 2 cele de Arte, Litere, Istorie, Inginerie Energetică şi Management Industrial, Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, Drept. Fiind mai mici, Facultatea de Teologie şi Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic vor avea câte un senator.

Pentru facultăţile de Drept, Medicină, Ştiinţe Socio-Umane şi Teologie, senatorii se cunosc deja, deoarece au exact atâţi candidaţi câte locuri le revin. În schimb, la celelalte facultăţi va fi concurenţă.

Şefi sau senatori?

Interesant e că printre senatorii aspiranţi se numără şi universitari care deţin funcţii de conducere, cum ar fi decanul de la Ştiinţe Socio-Umane, Karla Barth, prorectorul Marcel Roşca ori directoarea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Florica Orţan.

Vechea Cartă interzicea expres universitarilor cu funcţii de conducere să fie concomitent şi senatori, dar la cererea Ministerului Educaţiei prevederea a fost modificată, pe motiv că un ordin din 2015 al ministrului de atunci a stabilit că pot fi şi senatori. Conform noii Carte a Universităţii, aprobate în decembrie, universitarii cu funcţii de conducere aleşi în structuri de control, cum este şi Senatul, vor intra în incompatibilitate şi vor trebui să aleagă ce funcţie preferă. Însă, într-un punct de vedere exprimat chiar pe această temă, juriştii Universităţii susţin că, graţie ordinului din 2015, senatorii au tot dreptul să fie şi şefi executivi.

Aşadar, dacă şefii vor fi aleşi în Senat, în mod cert vor apărea tensiuni, întrucât unii universitari vor ca forul legislativ să fie în continuare delimitat de puterea executivă, aşa cum este şi firesc, în timp ce sunt şefi care ţin morţiş la ambele demnităţi.

Se-ascut cuţite 

Primii care se vor ca Senatul să aibă şi membri cu funcţii sunt candidaţii de la Ştiinţe Socio-Umane, toţi trei deţinători de funcţii: unul este chiar decanul Karla Barth, iar ceilalţi doi directori de departamente, Ionuţ Oprea şi Cristina Florescu. "Legea nu interzice să fii în Senat şi să ai şi funcţie executivă, iar Carta nu poate fi deasupra legii. De la facultatea noastră, toţi ne vom păstra funcţiile şi vom rămâne şi în Senat", spune Oprea, fost vicepreşedinte al Senatului în 2017, calitate la care a renunţat tocmai pentru a putea deveni director de departament. 

Dacă vor reuşi şefii de la Socio-Umane să intre în Senat, rămâne de văzut. În schimb, Oprea recunoaşte că are ambiţii mari: "Unul dintre noi trei va candida şi la preşedinţia Senatului, nu am decis care anume. S-ar putea să fiu eu". 

În schimb, actualul preşedinte Aurel Căuş (foto) anunţă că dacă va câştiga un nou mandat de senator, va candida cu certitudine la şefia forului. "Am pornit pe acest drum şi doresc să-l continui", spune Căuş, ales preşedinte anul trecut, după demisia lui Sorin Curilă. 

Bungău, senatorul

Cea mai surprinzătoare candidatură la Senat este cea a rectorului în funcţie, Constantin Bungău. În timp ce universitarii se aşteaptă să le ceară votul pentru un nou mandat, acesta s-a înscris deocamdată doar în cursa pentru forul legislativ. "Ca toţi colegii, am dreptul să candidez şi sper că voi fi ales", spune Bungău. 

Precizând că nu-l interesează preşedinţia Senatului, profesorul refuză categoric să spună dacă va demisiona din funcţia executivă odată ales senator, la fel cum nu deconspiră nici dacă va candida pentru un nou mandat de rector. "Nu discut încă despre asta", zice el. Lesne de înţeles, fiindcă nu se află în cea mai comodă poziţie. 

Conform Legii Educaţiei, un rector poate avea cel mult "două mandate succesive, complete", iar Bungău, rector din 2012, va încheia curând al doilea mandat. Sursele BIHOREANULUI spun, însă, că el are de gând să candideze din nou, cu argumentul că al doilea mandat i-a fost incomplet, ţinând cont că în vara lui 2016 fusese suspendat de Senat deoarece se afla în arest la domiciliu. 

Aşa cum se ştie, Bungău e acuzat de procurorii DNA că ar fi luat mită de la psihologa Camelia Dindelegan, o pereche de butoni de aur, un parfum, o cravată şi o iconiţă argintată, ca să-i scoată la concurs un post de profesor. Procesul, aflat pe rol la Tribunalul Bihor, nu l-a determinat pe Bungău să facă un pas în spate. Din contră, acuzaţiile DNA par un "şut în fund", care îi dă elan înainte, spre un nou mandat...

Candidaţi pătaţi

Pentru că niciun universitar nu şi-a anunţat această intenţie, e greu de spus cine mai râvneşte la funcţia de rector. Potrivit zvonurilor din Universitate, Bungău ar putea avea un contracandidat redutabil de la FMF, la fel ca în 2016, când în turul doi a concurat cu PSD-istul Florian Bodog. Sursele BIHOREANULUI afirmă că politicianul încă aspiră la Rectorat, în ciuda gravelor probleme de CV: Bodog este un plagiator dovedit, fiindu-i retras doctoratul în Management obţinut la Universitatea de Vest din Timişoara, iar gradul de profesor l-a căpătat tot prin impostură, după cum au dovedit anchetele BIHOREANULUI din trecut.

Pe de altă parte, decanul FMF, Adrian Maghiar, ar lua şi el în calcul o candidatură la Rectorat, chit că, întrebat de BIHOREANUL, a negat această intenţie. "Nu mă interesează să fiu rector. M-au rugat unii decani, şi să ştiţi că sunt singurul din Universitate care ar câştiga alegerile din primul tur, dar nu vreau", spune Maghiar.

Nici pe acesta, însă, nu-l ajută CV-ul. De numele familiei sale se leagă cele mai grave scandaluri din istoria Universităţii, iar Adrian Maghiar a împărţit cu tatăl său, Teodor Maghiar, şi cu fratele Doru, chiar şi un dosar penal pentru fals intelectual. Procurorii Parchetului Înaltei Curţi i-au acuzat că, în anii mulţi în care au condus Universitatea după bunul plac, au semnat peste 100 de diplome false, inclusiv pentru străini care nici măcar n-au trecut prin Oradea. În timp ce tatăl lor a murit înainte să se încheie procesul, cei doi fii au scăpat de sentinţă doar pentru că faptele s-au prescris. 

Va urma

În plus, Adrian Maghiar, de profesie chirurg, mai are o problemă de dată recentă: în octombrie 2019 a fost condamnat la închisoare cu amânare pentru ucidere din culpă, pentru că ar fi provocat moartea unei paciente pe care a operat-o la Spitalul Pelican.

Rămâne de văzut, aşadar, dacă Universitatea va merge pe mâna lui Bungău, dacă va reveni în era Maghiar, ori, mai ştii, o să apară un candidat-surpriză, mai pe placul electorilor, care să şi "spele" imaginea destul de pătată a instituţiei...

CHEMAŢI LA VOT
Calendarul electoral

Turul I al alegerilor pentru Senat este programat pe 29 ianuarie, iar al doilea pe 3 februarie, ambele urmând să se desfăşoare la Biblioteca Universităţii, între orele 10.00 şi 16.00. Preşedintele Senatului va fi votat de membrii forului într-o şedinţă programată pe 9 martie.

Pentru alegerea viitorului rector, candidaturile se vor putea depune între 16 şi 20 martie, urmând ca după dezbateri, primul tur de scrutin să aibă loc pe 21 aprilie. Dacă nu va fi întrunit cvorumul, al doilea tur de scrutin se va desfăşura pe 23 aprilie.