URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 17 AUGUST 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum câţiva ani, când uzina DNA-ului duduia, cel mai simplu mod pentru ca un primar să intre la puşcărie era să bage banii comunităţii locale în fotbal. Mulţi oameni de afaceri şi politicieni au păţit-o, dar la noi nu a fost cazul. Şi asta nu neapărat fiindcă edililor le era frică de slujbaşii doamnei Kövesi, ci pentru că Ilie Bolojan avea o indiferenţă feroce faţă de fenomenul sportiv.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa joia trecută – pe Facebook, căci aşa comunică oficialii noştri de când au descoperit că internetul e cel mai ieftin instrument de propagandă – o nouă licitaţie pentru cei 28,55 km de autostradă dintre Chiribiş şi Biharia, pentru care ultimul contract, încheiat în 2020 cu o asociere de firme din grupul Selina, a fost reziliat în luna mai...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Clima (de la grecescul klima care înseamnă înclinaţia razelor solare) reprezintă regimul caracteristic al vremii unei regiuni pe timp îndelungat. Regimul climatic se caracterizează printr-o relativă stabilitate, modificările putând fi urmărite numai prin observaţii îndelungate şi pe perioade lungi de timp.
28 Iulie 2022, 08:00

Școala în „service”: În plină vacanță de vară, Ministerul Educației a supus dezbaterii publice noile legi ale învățământului. Vezi ce ni se pregătește!

Școala în „service”: În plină vacanță de vară, Ministerul Educației a supus dezbaterii publice noile legi ale învățământului. Vezi ce ni se pregătește! ACUM ORI NICIODATĂ. Până pe 24 august, actele normative privind educația sunt în dezbatere publică, așa că profesorii sau elevii care au ceva de spus ar trebui s-o facă acum. Cu costul de a-și sacrifica niște ore din vacanță...

Nici că se putea alege o perioadă mai proastă pentru dezbaterea despre viitorul educaţiei. Taman când profesorii, elevii şi studenţii sunt în vacanţa de vară, iar părinţii nu mai vor nici ei să audă de şcoală, Ministerul Educaţiei a supus consultării două proiecte de acte normative care ar trebui să înlocuiască actuala Lege a Educaţiei Naţionale, veche de 11 ani. 

BIHOREANUL vă prezintă cele două legi, noutăţile pe care le propun şi controversele pe care le-au declanşat. 

Reformă întârziată 

Proiectul promis de preşedintele Klaus Iohannis în 2016, "România educată", se concretizează abia acum. Pe 14 iulie, Ministerul Educaţiei a publicat două proiecte de legi, unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru cel universitar, care ar trebui să înlocuiască actuala Lege a Educaţiei Naţionale 1/2011. 

Sorin Cîmpreanu, ministrul educaţiei"Arhitectura de sistem va fi complet schimbată. Aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului, ci sunt cu adevărat o reformă", a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu (foto). După consultarea publică, legile vor fi adoptate de Guvern, iar la toamnă vor intra în dezbatere în Parlament. Aşadar, se vor aplica cel mai devreme din următorul an şcolar şi universitar, iar anumite prevederi chiar mai târziu.

Elevi cu portofolii

Întinsă pe mai bine de 150 de pagini, Legea pentru învăţământul preuniversitar prevede schimbări pe toate nivelurile. Grupa mică de la grădiniţă (copiii de 3 ani) va face parte din învăţământul obligatoriu, însă abia din 2030.

Noua lege pune accent pe evoluţia copiilor şi prevede că elevii vor avea un portofoliu personal educaţional, care va cuprinde nu doar catalogul electronic, ci şi evaluări făcute de cadrele didactice, încă de la grupa mijlocie a grădiniţei, apoi la finalul clasei pregătitoare şi al clasei I (când învăţătoarea va întocmi un raport privind dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă etc., pentru fiecare elev).

În continuare, elevii vor susţine evaluări scrise la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, care le vor urmări progresul. De asemenea, la final de a VIII-a, dirigintele şi consilierul şcolar vor trebui să emită, pentru fiecare elev, bazându-se pe cel puţin o evaluare specifică, o recomandare privind studiile pe care să le urmeze. 

Legea prevede şi mai multe ore de opţionale pentru elevi: 2-4 pe săptămână în ciclul primar, 3-5 în gimnaziu şi 6-8 în liceu (în prezent numărul acestora fiind la jumătate). 

În privinţa elevilor cu dizabilităţi, noua lege prevede că şcolarizarea lor se va face în funcţie de gravitatea afecţiunilor. Vor exista 5 niveluri de educaţie specială şi, în funcţie de încadrare, copilul va putea învăţa singur în şcoli de masă, ajutat de specialişti sau exclusiv în şcoli speciale. Legea înfiinţează şi "Şcoala din spital", un program prin care se va asigura şcolarizarea elevilor internaţi mai mult de 4 săptămâni. 

Citește mai jos proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar:

Examene opţionale

Mediile din anii de gimnaziu nu vor mai conta la admiterea la liceu. În schimb, şcolile cu statut de colegiu naţional vor putea organiza propriile concursuri de admitere, pentru cel mult 90% din locurile disponibile (diferenţa trebuind să o lase disponibilă pentru repartizarea computerizată). Prevederea a fost criticată de fostul ministru al Educaţiei, Miron Miclea, care spune că examenul din colegii va încuraja meditaţiile exclusiv cu profesorii acestora şi îi va determina pe elevi să nici nu mai participe la Evaluarea Naţională (având această posibilitate), efectul fiind că nu vom mai cunoaşte nivelul de pregătire al generaţiei lor.

Examenul de bacalaureat va fi şi el configurat diferit: absolvenţii de liceu vor susţine o probă scrisă de cultură generală, unde le vor fi testate cunoştinţele de română, matematică, ştiinţe, istoria şi geografia României şi ştiinţe socio-umane, două probe orale din limbi străine, o probă de evaluare a competenţelor digitale, o probă scrisă la limba maternă (doar pentru cei care au învăţat în clase cu predare într-o limbă a minorităţilor) şi o probă scrisă specifică profilului. Ultima va fi, însă, facultativă, iar tinerii vor lua bacalaureatul şi fără ea, aşa că pare greu de crezut că se vor înghesui să o susţină. 

Discipline noi

Noua lege păstrează programele remediale înfiinţate în pandemie şi aduce două discipline noi: "Educaţia pentru viaţă" (care se va preda în toate ciclurile şi va conţine de la elemente de educaţie juridică, la ecologie şi educaţie financiară) şi "Istoria evreilor. Holocaustul" (disciplină de liceu).

Proiectul prevede că planurile-cadru ("arhitectura" disciplinelor din fiecare an şcolar) se vor stabili ulterior, prin ordine de ministru, dar că obligatoriu vor trebui să asigure elevilor 8 competenţe: de literaţie, multilingvism, în matematică, ştiinţă, tehnologie şi inginerie, abilităţi digitale, competenţe sociale şi de a învăţa să înveţi, civice, antreprenoriale şi de sensibilizare şi expresie culturală.

Şcolile profesionale nu scapă de reformă: vor deveni licee profesionale, care vor avea exclusiv aceste specializări, nu şi altele vocaţionale sau tehnologice. Dat fiind interesul scăzut al tinerilor pentru meserii, s-ar putea ca multe clase duale sau profesionale, care azi se regăsesc în licee sau colegii tehnologice, să dispară.

Pentru profesori, noua lege prevede obligaţia de a urma programe de alfabetizare digitală şi instituie stagiatura de un an, la finalul căreia vor susţine examenul de licenţiere în cariera didactică şi abia apoi pe cel de titularizare. Descurajant pentru un tânăr absolvent de facultate...

Legea mai prevede că inspectoratele şcolare devin direcţii judeţene, iar Palatele Copiilor se vor subordona autorităţilor locale, cu angajaţi ce vor fi funcţionari, nu cadre didactice. 

Moartea CNATDCU

Legea dedicată învăţământului universitar prevede, printre noutăţi, reînfiinţarea învăţământului superior de scurtă durată (cursantul obţine o diplomă de absolvire, dar şi credite pe care ulterior le poate echivala la facultate) şi apariţia celui dual (o formă de educaţie superioară care presupune un parteneriat între universitate şi mediul economic, dar care nu produce "licenţiaţi", ci meseriaşi superiori absolvenţilor liceelor profesionale). 

Ce a născut deja multe controverse este anihilarea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), forul care verifică sesizările de plagiat în doctorate. Proiectul prevede că universităţile vor fi cele care vor elibera toate diplomele şi tot ele vor fi responsabile cu retragerea titlurilor (prin deschiderea unor procese în instanţe). Hotărârile pe care le vor lua vor putea fi contestate la Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), nou-înfiinţată. 

Unii membri CNATDCU au acuzat că desfiinţarea acestui for va bloca ancheta privind plagiatul premierului Nicolae Ciucă, dar legea prevede că sesizările care sunt deja în analiza CNATDCU îşi urmează cursul. Oricum, plagiatul prim-ministrului a fost deja blocat de un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, Marius Iosif, care a anulat sesizările şi apoi şi-a cerut imediat pensionarea. 

Proiectul are, însă, o altă prevedere controversată, din perspectiva integrităţii academice: consfinţeşte dreptul titularului de a renunţa la titlul de doctor! În baza unei cereri a doctorului, o universitate va fi obligată să deschidă procesul de anulare a titlului. Aşadar, orice impostor prins la un moment dat cu musca pe căciulă se va putea salva singur! 

Citește mai jos proiectul de lege pentru învățământul universitar:

Comerţul cu teze, contravenţie

Legea mai prevede că, indiferent cum se ţin cursurile universitare, examenele vor avea loc faţă în faţă, se prelungesc studiile doctorale de la 3 la 4 ani şi fiecare universitate are posibilitatea să decidă singură câte mandate poate avea un rector, cu menţiunea că acestea nu pot fi "nelimitate". Totodată, durata unui mandat va creşte de la 4 la 5 ani. 

O altă noutate pentru studenţi e că vor putea obţine o dublă specializare urmând un singur program de studiu, universităţile având posibilitatea să organizeze asemenea programe. Toţi studenţii vor urma, obligatoriu, cursuri de etică, iar pentru prima oară apare în lege un articol privind comerţul cu lucrări ştiinţifice, care va fi sancţionat cu amenzi între 5.000 şi 50.000 lei. 

Cele două proiecte pot fi citite pe site-ul www.edu.ro, la secţiunea "România Educată", categoria "Consultare publică", iar propunerile pot fi transmise până pe 24 august la adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro. Dacă vor fi şi luate în seamă, greu de spus...


CU MINTEA ÎN VACANŢĂ

Dezbatere fără audienţă

Constantin Bungău, rectorul Universităţii din OradeaLa o săptămână după publicare, proiectele celor două legi nu au fost consultate nici măcar de mai-marii învăţământului local. Întrebat ce părere are despre ele, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, Horea Abrudan, a recunoscut că încă nu a citit în integralitate documentul, promiţând că va face acest efort curând.

Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău (foto), a admis şi el că nu a citit proiectele, ci doar sinteza noutăţilor transmisă de ministrul Cîmpeanu şi articolele din presă. "Sunt elemente care dau universităţilor autonomie mai mare şi flexibilitate, ceea ce le aduce la nivelul anului 2022". Rectorul apreciază în special faptul că universităţile vor putea să elibereze diplome, reglementările privind dubla specializare şi cele privind învăţământul superior dual. 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.8176 RON
  • 1 EUR = 4.8831 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON