Membră în noua comisie pentru revizuirea Constituţiei, diferită de cea pe care a prezidat-o fostul preşedinte PNL Crin Antonescu până acum câteva luni, UDMR-ista Rozalia Biro a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că formaţiunea pe care o reprezintă nu renunţă la obiectivele pe care şi le-a fixat chiar dacă, deja, Curtea Constituţională a României le-a stabilit ca fiind neconstituţionale.
Biro a spus că UDMR va propune din nou modificarea legii fundamentale astfel încât aceasta să nu mai definească statul român ca fiind "stat naţional", deoarece chiar ultimul recensământ a relevat că în România 10% din populaţie face parte din diverse minorităţi etnice. "Poţi spune doar că majoritatea populaţiei este formată din români", a spus Biro.
De asemenea, senatorul UDMR Bihor a afirmat că UDMR va propune şi actualei comisii pentru revizuirea Constituţiei modificarea articolului 6, în care să fie introdus un nou aliniat, conform căruia "reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, conform statutului minorităţii respective, adoptat prin lege organică, organe proprii de decizie şi execuţie" referitoare la drepturile privind identitatea culturală. Altfel spus, fiecare minoritate ar urma să aibă propriile sale instituţii de cultură, finanţate de la bugetul de stat, prin contribuţia tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie.
În fine, Rozalia Biro a spus că UDMR doreşte introducerea unui nou aliniat şi la articolul 3 al Constituţiei, astfel încât printr-o viitoare lege organică să fie recunoscute "zonele tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor", chiar dacă şi această prevedere a fost considerată neconstituţională de către CCR, atunci când primul proiect de revizuire a fost analizat de judecătorii Curţii. Practic, prin instituirea "zonelor tradiţionale", s-ar legalizat forme administrative precum "Ţinutul Secuiesc" sau altele.
În prezent, noua comisie pentru revizuirea Constituţiei, condusă de senatorul PSD Ion Chelaru, analizează 128 de propuneri ale vechii comisii, conduse de Crin Antonescu, iar un Consiliu Ştiinţific (format din reprezentanţii facultăţilor de Drept din întreaga ţară) se va pronunţa din punct de vedere ştiinţific asupra proiectului.
Următorul pas, a explicat senatorul Biro, va fi depunerea de noi amendamente şi analizarea lor pentru a fi însuşite de comisie înainte ca aceasta să trimită întregul proiect final către Parlament.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.