Nivelul şi temperatura apei au scăzut dramatic în lacul cu nuferi din Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea, Băile 1 Mai, singurul habitat acvatic termal din România, cauza fiind forajele ilegal făcute pentru alimentarea cu apă geotermală a piscinelor aparţinând vilelor şi pensiunilor din staţiunile Băile 1 Mai şi Băile Felix.
Pericol de dispariţie
"Lacul nu a mai avut aport de apă geotermală, temperatura apei oscilând între 10-11 grade Celsius, situaţie în care fauna şi flora erau în pericol de dispariţie", se arată într-un comunicat date publicităţii marţi de specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor.
Lipsa apei geotermale în lacul cu nuferi din Băile 1 Mai a determinat instituţia, care este custode al rezervaţiei, să ceară o întrunire de criză la care au participat reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, CJ Bihor, Primăriei Sânmartin, APM Bihor, Gărzii de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, ai Universităţii, SC Turism Felix şi SC Transgex.
În urma întâlnirii desfăşurate pe 11 ianuarie, specialiştii au atenţionat că habitatul acvatic termal este dependent de exploatările de apă geotermală din zona comunei Sânmartin, care au scăpat de sub control.
100 de foraje ilegale
"După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele şi pensiunile cu piscine construite în staţiunile Băile 1 Mai şi Băile Felix. Aceste foraje ilegale influenţează atât exploatarea zăcământului de către concesionar (SC Turism Felix), cât şi funcţionarea ecosistemului termal din aria naturală protejată", se precizează în comunicatul MŢC.
Până acum, nivelul apei în lacul cu nuferi a scăzut cu aproape 1 metru, iar temperatura lacului cu 20 de grade Celsius, din cauza secării izvoarelor termale sublacustre determinată de furtul de apă geotermală.
Cu degetul spre ABA şi Primărie
Specialiştii susţin că, dacă furtul de apă geotermală va continua, ar putea provoca dispariţia completă, "în scurt timp, a unicului habitat acvatic termal din România", declarat rezervaţie naturală în 1932.
Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, MŢC cere "identificarea şi sancţionarea celor care au executat foraje fără permis sau licenţă". În acest scop, Muzeul recomandă Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale să apeleze la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, care "a avizat executarea unor foraje de apă rece într-o zonă în care se ştia că există doar ape geotermale" şi la Primăria Sânmartin, care "a avizat construcţiile cu piscine şi răspunde de toate lucrările ce se execută în perimetrul comunei".
"Aplicarea legii ar duce la stoparea furtului de apă geotermală, început în anii ‘90, şi la reducerea presiunii antropice asupra zăcământului geotermal, prin cimentarea forajelor ilegale şi sancţionarea celor depistaţi că au încălcat legea", se mai arată în comunicatul MŢC.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.