Reuniţi la Oradea, primarii de municipii cer Guvernului să lase în plan local 66% din impozitul pe venit colectat

Reuniţi vineri la Oradea în cadrul Consiliului Director al Asociaţiei Municipiilor din România, primariii de mari oraşe au hotărât să ceară Guvernului ca la adoptarea Legii bugetului pentru anul 2019 să lase în plan local 66% din impozitul pe venit conectat din fiecare localitate.

"Să primim 66%!"

"Susţinem să primim 66% din cotele din impozitul pe venit colectat în plan local pentru că aşa vom reuşi să ne salvăm bugetele pe care le aveam anterior", a declarat preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în urma încheierii lucrărilor, la care au mai participat primarul de Oradea, Ilie Bolojan, cel de Arad, Gheorghe Falcă, şi cel de Bacău, Cosmin Necula.

Potrivit preşedintelui AMR, municipiile au primit o lovitură grea anul trecut, când Guvernul a diminuat impozitul pe venit de la 16% la 10%, demers care a avut ca scop nu atât diminuarea poverii fiscale a contribuabilului cât mutarea veniturilor de la bugetele locale din ţară la bugetul central.

Robert Negoiţă a spus că administraţiile locale vor încerca să evite greşelile de anul trecut. "Este o chestiune pe care ne-o reproşăm. Nu am fost suficient de vocali anul trecut. Am fost păcăliţi că vor face în aşa fel să nu scadă bugetele, lucru care nu s-a întâmplat", a spus Negoiţă.

Preşedintele AMR a declarat, fără a nominaliza, că edilii vor lua în calcul "orice formă de argument sau acţiune menită să sensibilizeze decidenţii".

AMR vrea să dea în judecată Guvernul

De altfel, preşedintele executiv al AMR, Ilie Bolojan, a spus că asociaţia ia deja în calcul varianta de a chema în instanţă Guvernul. Edilul orădean a acuzat Ministerul Finanţelor că foloseşte formule opace la calcularea sumelor pe care trebuie să le returneze localităţilor din impozitele încasate în plan local, lucru care ridică întrebări cu privire la corectitudinea sumelor.

"Sunt cazuri în care o companie mare care lucrează într-un municipiu, deşi e înregistrată acolo, nu apare ca plătitor de venit către acea localitate. Ministerul de Finanţe neasigurând transparenţa, există posibilitatea ca modul în care se face distributirea acestor sume să se facă astfel încât noi să avem de pierdut", a spus Bolojan.

"Vom merge până la acţiunea în instanţă, ca Ministerul de Finanţe să comunice modul de reapartizarea a acestor sume", a declarat edilul.

Un singur proiect, 82 de obstacole

Pe de altă parte, în şedinţa de vineri a Comitetului Director al AMR primarii de municipii au mai pledat pentru modificarea legii care limitează la numai 10% suprafaţa care poate fi afectată dintr-un parc, punând administraţiile locale în imposibilitatea de a amenaja lacuri sau terenuri de sport, eliminarea obligaţiei ca la depunerea unui proiect european să prezinte toate documentele de proprietate asupra terenului afectat de viitoarea investiţie, pentru ca iniţiatorii să poată derula în termen de un an procedurile de expropriere, şi debirocratizarea procedurilor pentru atragerea de fonduri europene.

"Pentru a avea un proiect pe fonduri europene finalizat în România avem nevoie de a îndeplini 82 de cereri. De la România în jos, următoarea ţară are de îndeplinit doar 24 de cereri", a spus Gheorghe Falcă. Primarul de Arad a ţinut să precizeze că toate aceste proceduri nu au fost impuse de Uniunea Europeană, ci au fost generate în plan local.