Reforma Bolojan: Județul Bihor, cel mai puțin afectat de reducerile din primării. Câte posturi și din care comune ar urma să dispară

Guvernul României a publicat marți, după conferința de presă în care premierul Ilie Bolojan a prezentat variantele pe care le propune pentru reducerile de posturi din administrațiile locale, o situație din primăriile din întreaga țară și o simulare a tăierilor în fiecare unitate administrativ-teritorială atât cu 40%, cât și cu 45% din totalul acestor posturi. Materialele arată că primăriile din Bihor ar urma să fie cel mai puțin afectate de tăierile propuse.

Dacă organigramele s-ar reduce cu 40%, ar dispărea 53 de posturi ocupate din 16 primării bihorene, iar dacă reducerea ar fi de 45%, ar fi desființate 72 posturi din 22 de primării. BIHOREANUL vă prezintă care sunt acestea.

-25% înseamnă, de fapt, 0 tăieri

Premierul Ilie Bolojan a avertizat marți, într-o conferință de presă, că dacă statul nu reduce cheltuielile de personal, „mai ales acolo unde acestea sunt inutile”, există riscul ca toate veniturile suplimentare de la buget să meargă pentru acoperirea acestor cheltuieli, iar România să se găsească şi anul viitor în situaţia în care se află acum.

El a catalogat zona de administraţie publică locală drept „un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni” și a subliniat că, deși în acest an nu au fost făcute angajări, cheltuielile pentru salarizare au crescut cu 10% față de primul semestru al anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%.

În acest context, Bolojan a catalogat drept un „fake” propunerea Ministerului Dezvoltării, condus de bihoreanul Cseke Attila, privind reducerea cu 25% a posturilor din administrația publică locală, deoarece ar avea efecte nule, iar asta fiindcă în acest caz s-ar fi desființat, practic, doar posturi vacante, nu și ocupate efectiv.

Potrivit premierului, pentru o reducere efectivă de 5% a posturilor ocupate ar trebui redus cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi (cu impact asupra a mai puțin de 1.000 de unități administrativ-teritoriale din cele 3.200), pentru o reducere reală de 10% ar fi necesară una de 40% din numărul maxim de posturi (impact asupra a jumătate din UAT-uri), iar pentru o reducere efectivă de 15% a posturilor ocupate ar trebui aplicată o reducere de 45% a organigramelor (cu efect în aproape 2.000 UAT-uri).

În Bihor -2% din posturile ocupate

Jurnaliștilor prezenți la conferința de presă a premierului le-a fost pus la dispoziție un grafic cu numărul total al posturilor din organigramele administrațiilor locale din fiecare județ, numărul posturilor efectiv ocupate, precum și numărul posturilor care ar urma să fie reduse.

Conform acestui document, în întreaga țară sunt 189.777 de posturi în organigramele primăriilor, dintre care ocupate sunt 128.884 posturi, iar o reducere de 40% ar însemna desființarea în 1.655 UAT-uri a 13.908 posturi, reprezentând aproximativ 10% din numărul total al posturilor aprobate.

Județul Bihor ar urma să fie cel mai puțin afectat de reducerile de personal din primării în situația în care reducerile organigramelor ar urma să fie de 40%. Concret, la un număr total de 5.606 posturi aprobate în organigramele celor două 102 UAT-uri din județ, din care ocupate efectiv sunt 3.103, reducerea de 40% ar urma să aibă ca rezultat desființarea a 53 de posturi din 16 primării, ceea ce înseamnă doar -2% din totalul posturilor efectiv ocupate.

Spre comparație, în primăriile din județul Timiș ar urma să fie desființate 4% din posturile efectiv ocupate (-60), în cele din Tulcea 5% (-60 posturi), tot 5% și în cele din Arad (-136 posturi), la fel și în Bacău (-191 posturi), în Caraș Severin 6% (-153 posturi), iar în Olt 7% (-188 posturi).

Reducerile cele mai mari ar urma să fie în primăriile din județele Galați (-17% din totalul posturilor ocupate, adică -522 posturi), Argeș (-16% din total, -649 posturi), Sălaj (-16%, adică -260 posturi).

În primăriile din Alba ar fi vorba despre o reducere de -11% (-303 posturi), la fel și în Constanța (-357 posturi), în Gorj de -12% (-331 posturi), în Iași de -11% (-439 posturi), în Cluj de -8% (-328 posturi), la fel și în Satu Mare (-181 posturi) etc.

În ce primării din Bihor s-ar face tăieri

Tot marți, după conferința de presă a premierului Ilie Bolojan, Guvernul României a publicat pe site situația posturilor din administrațiile publice locale, precum și o simulare a reducerilor de posturi în varianta reducerii acestora cu 40% și cu 45%, bazată pe o analiză care a luat în considerare date privind populația de la Institutul Național de Statistică, numărul de posturi din primării raportate de acestea către prefecturi pentru anul în curs, numărul posturilor din structurile de poliție locală și alte posturi asupra cărora nu s-au propus modificări, cum ar fi cele ale funcționarilor care gestionează fonduri europene, șoferi de microbuze școlare și funcționari din structurile de evidența populației). 

În primul scenariu, în cele 16 UAT-uri din Bihor afectate de reducerea cu 40% ar urma să fie desființate 53 de posturi după cum urmează: Avram Iancu – 5 posturi, Căpâlna – 1 post, Ceica – 3 posturi, Dobrești – 6 posturi, Husasău de Tinca – 5 posturi, Lazuri de Beiuș – 3 posturi, Lunca – 2 posturi, Măgești – 1 post, Paleu – 6 posturi, Pocola – 1 post, Pomezeu – 7 posturi, Roșiori – 1 post, Sânmartin – 7 posturi, Șoimi – 1 post și Uileacu de Beiuș – 3 posturi.  

În varianta în care organigramele s-ar reduce cu 45%, ar urma să fie afectate 22 primării, de unde să dispară 72 posturi: Abram – 1 post, Avram Iancu – 6 posturi, Balc – 1 post, Borș – 1 post, Buntești – 1 post, Căpâlna – 2 posturi, Ceica – 4 posturi, Curtuișeni – 2 posturi, Dobrești – 8 posturi, Husasău de Tinca – 6 posturi, Lazuri de Beiuș – 4 posturi, Lunca – 3 posturi, Măgești – 2 posturi, Paleu – 7 posturi, Petreu – 1 post, Pocola – 2 posturi, Pomezeu – 8 posturi, Roșiori – 2 posturi, Sânmartin – 10 posturi, Șoimi – 2 posturi, Suplacu de Barcău – 1 post, Uileacu de Beiuș – 4 posturi.

„Vinovat” e Bolojan

Explicația faptului că primăriile din județul Bihor ar urma să fie cel mai puțin afectate de oricare dintre variantele de reducere a posturilor constă în faptul că din 2021, după instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea Consiliului Județean Bihor, la propunerea acestuia a fost adoptat un sistem de repartizare către UAT-uri a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale ținând seama de criterii obiective, între care foarte important a fost raportul dintre numărul de angajați și numărul de locuitori din fiecare comună.

Prin urmare, majoritatea primarilor nu au mai „umflat” organigramele, iar caracterul benefic al acestui criteriu a fost recunoscut inclusiv de către primari din PSD, după cum arăta o analiză a BIHOREANULUI din luna iulie, pe această temă. „Din 2021, dl Bolojan a făcut un sistem de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale după care, dacă nu reduceai organigramele și nu creșteai colectarea taxelor, primeai mai puțini bani. De atunci am tăiat tot ce se putea în primărie, eu am redus personalul la jumătate”, declara, de pildă, primarul social-democrat al comunei Cărpinet, Petru Curta.